Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare sunt cele trei zile emoționante din Săptămâna Patimilor care îi aduc pe credincioșii ortodocși români tot mai aproape de măreața zi a Învierii lui Iisus Hristos. Tot pe 19 aprilie, în România mai sărbătoresc Sfintele Paști și ortodocșii sârbi, ucrainieni, rușii lipoveni, armenii, greco-catolicii, cultele protestante și cele neoprotestante.
Dar, contextul actual (pandemia de COVID-19) îi împiedică pe credincioși să se roage în aceste zile ale Săptămânii Mari împreună cu slujitorii Domnului în sfintele lăcașuri de cult, așa cum se obișnuia în anii anteriori, începând cu Duminica Floriilor și până în cea de-a doua zi de Înviere, Lunea Paștilor. Se știe că Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor) începe din seara Duminicii Intrării Domnului Iisus în Ierusalim și se încheie în noaptea Sâmbetei celei Mari (Noaptea Învierii). Ulterior, din Duminica Învierii și până la Duminica Tomii („Paștele Mic”) se serbează Săptămâna Luminată.
În această primăvară, potrivit dispozițiilor laice, militare și civile în vigoare în România, credincioșii se roagă fiecare la casele proprii, doar preoții (sau pastorii, după denumirea specifică fiecărei confesiuni) și ajutoarelor lor mai pot intra în lăcașurile de cult, pentru oficierea slujbelor religioase. Dar, deși nu au mai putut și nu mai pot participa fizic la slujbele din biserici, cei care au dorit și doresc să fie în continuare împreună cu comunitatea chiar și în această perioadă de timp atât de specială din punctul de vedere religios au putut, pot și vor putea urmări în continuare transmisiunile în direct la TV, radio sau online.
„… să ne străduim a rămâne OAMENI…”
Preotul dr. Ionel Popescu, parohul de la biserica Timișoara-Iosefin și vicarul administrativ al Mitropoliei Banatului, își așterne îndemnurile pe pagina de Facebook a parohiei: „Să petrecem împreună, iubiți credincioși, aceste zile sfinte ale Pătimirilor Domnului, prin post și rugăciune, chiar dacă sufletul nostru suspină după slujbele bisericii, să rămânem uniți în dragostea față de Dumnezeu și de Biserică, să intensificăm comuniunea cu cei ce pătimesc pe patul de suferință în spitale și acasă, să întărim spiritul de solidaritate cu cei sărmani, săraci și oropsiți, să nu uităm de văduve, de orfani, de familiile cu mulți copii, de vârstnicii singuri, aflați în neputințe și să ne străduim a rămâne OAMENI credincioși, sensibili și atenți la nevoile celor de lângă noi, ca să ne facem vrednici de pacea, bucuria și lumina Sfintei Învieri.”
Dovadă că vorbele sunt întărite de fapte stă, între altele, ajutorul oferit în ajunul marelui praznic al Intrării Domnului în Ierusalim oamenilor aflați în nevoi și cu posibilități materiale insuficiente. În acea zi, Parohia Ortodoxă Română Timișoara-Iosefin, prin grija parohului Ionel Popescu, împreună cu Fundația filantropică „Preot Ioan Olariu” au distribuit peste 150 de pachete cu alimente neperisabile (ulei, făină, zahăr, conserve etc.), necesare pentru sărbătoarea Sfintelor Paști. Voluntarii parohiei, echipați cu mănuși și măști de protecție, au dus pachetele la domiciliul fiecărui beneficiar.
Parohia Ortodoxă Română Timișoara-Iosefin este una dintre parohiile bănățene de unde s-au transmis și se vor transmite online slujbele din Săptămâna Mare, precum și cele ale Învierii Domnului.
Slujbele religioase din Joia Mare și din Vinerea Mare, transmise în direct și din casele de cult neoprotestante
De exemplu, celebranții de la biserica baptistă „Betel” din Timișoara s-au oprit, din mulțimea de evenimente petrecute în Joia Mare, doar asupra unuia: „Masa Pascală, în timpul căreia Isus a instituit Cina Domnului”.
„Seara, Isus a luat Cina (Paștele) împreună cu ucenicii. În timpul acestei ultime cine, Domnul Isus a binecuvântat pâinea și paharul cu vin redefinind semnificația lor. Pâinea reprezintă de-acum înainte trupul Său, iar vinul, sângele Lui, prin care avea să încheie cu noi un nou legământ. Această Cină avea să devină nu numai o amintire a unei eliberării din robia lui Faraon, ci o sărbătorire a eliberării din tirania păcatului, a vinovăției și a răzvrătirii împotriva lui Dumnezeu. Chiar dacă anul acesta nu vom putea fi prezenți fizic împreună, să ne bucurăm și să fim mulțumitori că prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat, putem să fim totuși în părtășie cu Domnul, dar și unii cu alții!”, scrie pastorul Petru Buliga pe pagina de Facebook a bisericii.
Credincioșii baptiști sunt așteptați la părtășie online astăzi, de la orele 19, apoi în Duminica Învierii, de la orele 11 și 18.
Denia celor 12 Evanghelii, transmisă în direct din Catedrala Patriarhală din București, a putut fi urmărită și de bănățeni
Ritualul este același an de an; din seara Duminicii Floriilor și până în seara Joii Mari, în toate bisericile de pe cuprinsul Mitropoliei Banatului se slujesc Deniile, „atât de iubite de către noi toți, înseamnă priveghere sau slujbă de noapte”. În seara de Joia Mare preoții săvârșesc Denia celor 12 Evanghelii, care face o impresionantă relatare a Pătimirilor Domnului, iar în Vinerea Mare se comemorează Răstignirea și moartea lui Iisus Hristos.
Tot în Joia Mare (dar de dimineață) se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia, la finalul căreia se binecuvântează „Paștile” (adică, pâinea binecuvântată, stropită cu agheasmă şi vin); aceeași Liturghie se va oficia în Sâmbăta Mare (18 aprilie), de la ora 9,00. Vinerea Mare este o zi aliturgică, în sensul că nu se oficiază cele trei liturghii obișnuite în restul zilelor.
Slujbele rânduite pentru Vinerea Mare, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă, Vinerea Paștilor sau Paștile Crucii, cum mai era numită în vechime, sunt: Ceasurile Împărătești (de la ora 9,00), numite așa pentru că la săvârșirea lor participau împărații Bizanțului, iar pe meleagurile noastre, domnitorii Țărilor Românești; urmată de scoaterea Sfântului Epitaf din Sfântul Altar și de așezarea acestuia pe Mormântul Domnului (pus pe o masă în mijlocul bisericii); scoaterea Sfântului Epitaf simbolizează coborârea lui Iisus de pe cruce și pregătirea Trupului Său pentru înmormântare. De la ora 18,00, se oficiază emoționanta slujbă a Prohodului Domnului și înconjurarea bisericii cu Sfântul Epitaf (care semnifică Trupul Domnului). La finalul acesteia, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde va rămâne până la Înălțare.
Este pentru prima dată în viața postdecembristă a Mitropoliei Banatului și respectiv a Patriarhiei Române când procesiunea din Vinerea Paștilor (înconjurul bisericii de trei ori cu Sfântul Epitaf la Prohodul Domnului) se face fără public. După Prohodul Domnului, bisericile vor fi înconjurate doar o singură dată și doar de slujitorii bisericești prezenți.
Vinerea Mare este cinstită prin post negru, meditație duhovnicească și prin rugăciune. Fiind ziua când are loc moartea Mântuitorului, este o zi de doliu, iar oamenii rămân fără protecție divină.
În Vinerea Mare nu se folosește oțetul
Acest ritual al postirii are menirea să ne amintească de patimile pe care le-a suferit Iisus Hristos înainte de a muri. În postul negru, oamenii trebuie să consume doar apă; acest post se ține până ce soarele apune și doar de către persoanele cu sănătate bună.
Se zice că toți cei care țin post negru în Vinerea Mare vor fi feriți de boli și vor avea spor în toate lucrurile pe care doresc să le realizeze.
În această zi nu se mănâncă urzici și nu se folosește oțetul, deoarece, pe când se afla pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele I-au fost udate cu oțet.
În Vinerea Mare sunt interzise spălatul, cusutul, tunsul și făcutul curățeniei, sacrificatul păsărilor sau altor animale și lucrările agricole, deoarece ceea ce se seamănă azi nu rodește.
Dintre obiceiurile practicate de români în Vinerea Paștilor amintim: pentru sănătate – scufundatul de trei ori în apă rece; pentru protejarea pomilor și caselor de insecte și dihănii – afumatul casei cu tămâie, în dimineața zilei, în timp ce se înconjoară casa de trei ori.
Patricia Ștefan
