„Zilele identității culinare bănățene”, un eveniment online aparte, cu rețete de bucate vechi de aproape un secol

„Zilele identității culinare bănățene”, un eveniment online aparte, cu rețete de bucate vechi de aproape un secol

- in Locale, Social, Stiri
0

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș a organizat, în paralel cu „Zilele Sânzienelor”, încă un eveniment online, dedicat celebrării hranei, ca parte a identității culturale.

Suntem în continuare distanțați fizic de restricțiile impuse de pandemia de COVID-19, însă putem fi împreună prin intermediul tradițiilor”, au explicat organizatorii de la CCAJT, pe contul oficial de Facebook.

Haideți să ne amintim împreună de bunicii și străbunicii noștri, pentru care hrana era un vehicul cultural prin care se transmiteau norme și credințe. Masa așezată totdeauna sub o icoană, rugăciunea și mulțumirea pentru hrană, rostită cu respect, împărțirea hranei, tacâmuri moștenite din generație în generație, caiete de rețete vechi, preparate tradiționale, obiceiuri și povești locale – toate acestea fac parte din patrimoniul cultural al familiei. În cultura tradițională, hrana, gastronomia și arta de a mânca sau de a lua masa implică obiceiuri și ritualuri transmise prin viu grai din generație în generație. Gustul vremurilor de altădată, amintiri cu bunica și mama și discuțiile interminabile despre ingrediente și cantități, exprimate în unități de măsură din gospodărie (1 cană, un deț, un deca, o lingură), care erau de la sine înțelese! Este măsura timpului și moștenirea din bătrâni care transformă în reușită orice indicații”.

Mâncarea poate să fie consumată în casă sau la un prânz câmpenesc, în care natura, tradiția și iubirea se împletesc armonios cu ceea ce este pus pe ștergar pentru „rânduirea” stomacului: brânzoici, crofne, tot felul de „porcării”, toate după pofta inimii, dar musai garnisite cu voie bună.

„Zilele identității culinare bănățene” au însemnat patru zile, numărate de la solstițiul de vară, în care s-a umblat la cutia cu imagini și rețete vechi, care a stat închisă ani de-a rândul. Invitația organizatorilor a primit răspuns din partea multor bănățeni care au depănat frumoasele amintiri, însoțindu-le cu o fotografie, o rețetă sau o filmare.

Drept pentru care, CCAJT mulțumește bănățenilor, „pentru că ați sărbătorit aceste zile alături de noi și mai ales pentru că păstrați și valorificați tradițiile și obiceiurile străvechi!

„Probăluiți și bine să vă fie!”

De exemplu, nepoții au trimis două fotografii din „Caietul dă turce” a lui Ghiza a lu’ Șugea din Rădmănești, comuna Bara, județul Timiș „Însemnările în caiet au început prin anii ’70, iar „tortul minune”, „prăjitura cu miere de stup” sau „biscuiții prin mașină” nu și-au pierdut savoarea!”, confirmă ei, în timp ce organizatorii lansează îndemnul: „Probăluiți și bine să vă fie!”

Au venit și rețete din Banatul de munte: „Azi am scos pentru voi din lada de zestre a familiei Itinianțu două caiete de rețete: caietul bunicii Cornelia Pupu din Grădinari și al mătușii Elena Popoviciu din Mehadia, județul Caraș – Severin, cu o datare aproximativă din 1930. Pe o hârtie îngălbenită de timp, un scris îngrijit cu înflorituri care amintesc de alfabetul chirilic, am răsfoit două caiete de rețete în care gospodinele din Banat și-au așezat secretele. Sunt consemnate sfaturi despre: „conservarea frunzei de viță”, „mayoneza sentimentală”, „liqueur contra durerilor de stomac”, „liqueur de enupere (boabe de brad)”, „saramura pentru conserve”, „prăjitura fragedă de ceai”, „ceai contra tusei”, „punși rece de vin”, „rasol delicios”, „porumbei fripți cu sos de smântână” sau despre „șnițel imperial”.

Frumos așezate în pagină sunt și rețetele în care regăsim Banatul cu multiculturalitatea lui, ”pe limba fiecăruia”, dar și sursele vrednice de rețete care se cer reproduse.

Regăsim astfel: „crem pită de la Livia”, rețete de la Zarca, de la Linuș din Ronaț, de la Mărioara Goicu, „torta de 1 ou de la d-na Horvat”, „tortă minune de la d-na Filip”, „Olt damen capriț”, „prăjitură de la Catița Borlovan”, de la Pia, aluat sfârmicios, consemnat în original „omlós tésta” de la colega de birou, „Albert Caks”, mălaiul de la d-na Olaru din Caransebeș, „Braune Kugler”, „Weise Kugler”, prăjitură cu smântână (Teyfeles bélés) și lista ar putea continua.”

Desertul copilăriei – „piersăcuțe umplute”

Poate că astăzi oferta cofetarilor ne tentează cu produse sofisticate, atent ornate, scoase parcă din reviste, însă gustul prăjiturilor de casă este gustul copilăriei de altădată. Vă invităm la un desert de poveste dintr-o copilărie fără internet și telefon mobil.

„Nu există familie care să nu fi avut de Crăciun sau la marile sărbători din familie „piersăcuțe”, mai ales în partea de vest a României, la granița cu Ungaria. Sunt delicatese servite în mod tradițional la nuntă (lagzis barack, lakodalmas barack). Originea lor este în Italia renascentistă – finte pesche all’alchermes.

În mod tradițional ele se umplu cu cremă de vanilie, ciocolată sau cu marmeladă. Culoarea specifică roșiatică este dată de lichiorul Alchermes – un lichior aromat cu cuișoare, scorțișoară etc.

„Păturata pră crumpi”

„Amintirile ne trimit în vremurile în care ciuguleam fărmituri din aluaturi și „ștergeam” castroanele cu cremă. Un casetofon vechi, cu muzica lui Hrușcă pe fundal, mama și bunica discutând rețetele din caiet sau dialogurile interminabile despre „cum se face?” un anume fel de bucate.”

„Cine nu a auzit de „păturata pră crumpi” sau „turta – ncinsă pră crumpi”? Emblematică pentru reuniunea de gusturi și de culturi a Banatului, „păturata pră crumpi” este un preparat specific Banatului de Câmpie, vechi de peste 300 de ani, cu origini șvăbești, „Strudlknodl”, adică în traducere „ștrudel – gălușcă”. Poate fi preparat de post sau cu carne. La Ciacova există un festival dedicat acestui fel de mâncare, emblematic pentru Banat, Festivalul păturatei, care a avut prima ediție în 2018.”, ne mai informează inițiatorii acestui savuros periplu online prin gastronomia bănățenească.

Despre „păturata pră crumpi”, Laura Laurențiu, chef din Timișoara obișnuit să își răsfate atât familia, cât și oaspeții, spune că este: „O mâncare bogată, fără a fi și sărbătorească, dar categoric cu gust de sărbătoare, care îmi aduce aminte de Baba mea, Dumnezeu s-o oginească!, și de o grămadă de ghidușii în picioarele goale, din copilărie!”

Un chef specializat în gastronomia tradițională bănățeană

Ați auzit despre „bufle pe varză”, un preparat tradițional cu influențe nemțești al bănățenilor din zona de câmpie?

Dacă nu, puteți afla de la chef Nicolaie Tomescu despre acest fel de bucate, care este „o mâncare sățioasă, care să țină de foame la muncile casnice sau agricole, se face cu varză murată, cârnați și slănină afumată de porc. Poate părea o mâncare cu mult colesterol pentru gusturile sensibile din vremurile noastre, însă din gospodăria bănățeanului aceste ingrediente erau nelipsite”.

Ion Bănșoiu apreciază bucătăria românească: „Te îndeamnă să vezi cultura românească prin „etno – faptul” gătitului, învăluit în simboluri, mistere și tradiții tari; te poartă spre tigaie cu sentimentul că-ți șoptesc strămoșii ce și când să faci, iar popa te amenință cu degetul după ușă.

Doru David ne-a relatat povestea bănățeanului, în contextul gastronomiei tradiționale, într-un video din care aflăm că în Banat „mâncarea este după pofta inimii, fără a uita de „marve” (animalele din gospodăria bănățeanului, n.a.) sau de chemarea „zvoanelor”, pentru că „bănățeanul poartă de grijă tuturor și nu uită să ridice ochii spre cer și să mulțumească lui Dumnezeu”.

Patricia Manole