Unirea Principatelor Române – 161 ani

Unirea Principatelor Române – 161 ani

- in Locale, Social, Stiri
0

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii acestora.

În urmă războiului Crimeii situația s-a schimbat (între 1853 și 1856), când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

În 1856, după război, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești. Ulterior, în contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857, Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire. Acesta constă în adunări Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

În Țară Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Însă, șansă a făcut că Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui sau din Constantinopol, iar corespondență a fost furată și publicată în presă europeană, la Bruxelles. Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost anulate.

În toamna anului 1857, în urmă noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești.

În dată de 5 – 17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar domnitorul desemnat a fost Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămâna, în 12 – 24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza – explică momenteistorice.ro.