Sunt sancționați magistrații atunci când greșesc? Datele statistice prezentate de Curtea de Apel Timișoara

Sunt sancționați magistrații atunci când greșesc? Datele statistice prezentate de Curtea de Apel Timișoara

- in Locale, Slider, Stiri
0

Există o răspundere disciplinară a magistraților în sistemul judiciar din România? La această întrebare s-a dat un răspuns, vineri 5 mai, la o amplă dezbatere organizată în premieră de Curtea de Apel Timișoara.

Prezentăm exemple concrete de sancționare a magistraților în țara noastră în 2016. Astfel, anul trecut, au fost înregistrate 6.823 de sesizări, (218 din oficiu) privind răspunderea disciplinară a magistraților, dintre care 4.762 privind judecătorii (177 din oficiu), 2.061 privind procurorii (41 din oficiu).  5.751 sesizări au fost clasate și numai 51 au fost admise.

Cu prilejul dezbaterii de la Curtea de Apel Timișoara, au mai fost prezentate următoarele date statistice: în 2016, au fost 37 de acțiuni disciplinare exercitate de către Inspecția Judiciară pentru 60 de abateri săvârșite de 36 de judecători și 13 acțiuni disciplinare pentru 22 de abateri disciplinare săvârșite de 14 procurori. În 2016, au mai fost 17 acțiuni disciplinare soluționate de secțiile Consiliului Sperior al Magistraturii privind judecătorii pentru 23 de fapte dintre care 15 sancționate și 8 respinse. De asemenea, au fost înregistrate 5 acțiuni disciplinare privind procurorii pentru  11 abateri dintre care 5 sancționate și 6 respinse. Exemplele nu se opresc aici. Astfel, în 2016, au mai fost aplicate 12 sancțiuni disciplinare judecătorilor: 4 avertismente, 3 cazuri de diminuare a indemnizației lunare, 3 cazuri de suspendare din funcție și 2 cazuri de excludere din magistratură. Pentru procurori au fost aplicate 4 sacțiuni: 2 avertismente și 2 cazuri de diminuare a indemnizației lunare.

Judecătorul Ștefan Lucaciu a explicat când se aplică aceste sancțiuni: “Este vorba de o răspundere subiectivă ce poate fi antrenată numai dacă se dovedește că judecătorul a provocat o eroare judiciară printr-o conduită caracterizată de o vinovăție calificată ca rea-credință sau gavă neglijență. Trebuie incepută în termen de un an de la data la care statul a plătit despăgubirea victimei. Așadar în caz de eroare judiciară există o răspundere principală a statului față de victima erorii, sub forma unei răsounderi patrimoniale obiecive și directe. Există și o răspundere a judecătorului care a cauzat eroarea judiciară care este întotdeauna o răspundere subsecventă, numai față de statul român și subiectivă, adică numai dacă judecătorul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență”, a spus Lucaciu.

Care a fost concluzia dezbeterii de la Curtea de Apel Timișoara: Răspunderea disciplinară își exercită întreita funcție: sanționatorie, preventivă și educativă. Judecătorii și procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul justiției.

Gh. M.

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *