Sindicaliștii Cartel Alfa Timiș iau cu asalt Bucureștiul

Sindicaliștii Cartel Alfa Timiș iau cu asalt Bucureștiul

- in Locale, Slider, Social, Stiri
0

Un autocar și două microbuze pline ochi de sindicaliști ai Cartel Alfa Timis au plecat marți seară spre București. Sindicaliștii din Timiș vor protesta miercuri, 4 octombrie, alături de colegi din toată țara pentru stoparea transferului taxelor sociale de la angajator la angajat. Pentru conformitate va prezentam integral mesajul sindicaliștilor din Timiș.

 Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” desfășoară în această perioadă a serie de acțiuni de protest, la nivel național, având ca revendicări principale: Blocarea transferului taxelor sociale ale angajatorului către angajat;  Modificarea legii 62/2011, pentru deblocarea negocierii și încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la varianta comună a celor 5 confederații sindicale înaintată guvernului.

Propunerea guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat reprezintă un experiment singular, ale cărui consecințe negative vor fi suportate exclusiv de lucrători. De consecințele pozitive, dacă vor exista, vor beneficia doar capitalul și reprezentanții acestuia.

Plata contribuțiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio țară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe țări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători (media UE este de 23,57% contribuții angajatori, 13,35% contribuții angajat), deoarece companiile au și o răspundere socială. Astăzi, angajatul plătește contribuții sociale 16,5% și impozit pe salariu – 16%. De la 1 ianuarie 2018 salariatul va plăti contribuții sociale – 35% și impozit pe salariu 10%. Angajatorul plătește azi contribuții sociale – 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti – 0%.

Efecte negative suportate de lucrători sunt:

  • Scăderea veniturilor nete din muncă. Lipsa unui mecanism juridic care să oblige angajatorii să includă în salariul brut al angajatului taxele sociale care erau anterior în sarcina angajatorului, pentru salarii care depășesc salariul minim va duce la reducerea venitului net sau ar împiedica salariatul să beneficieze de facilități fiscale care îi sunt destinate, cum ar fi reducerea impozitului pe salariu de la 16% la 10% sau reducerea cotei de contribuții sociale cu 4,25%. Spre exemplu, la un salariu brut de 2600 lei, salariatul va pierde până la 302 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net. În sistemul bugetar, creșterea de 25% de la 1 ianuarie 2018, reprezintă, în condițiile acestui transfer, doar 4,26%.
  • Eliminarea răspunderii sociale a angajatorilor. Eliminarea cu totul a contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale înseamnă de fapt lipsa totală de răspundere a companiilor pentru organizarea locurilor de muncă în condiții normale pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor (în contradicție cu legea 319/2006 privind sănătatea și securitatea în muncă), în condițiile în care calitatea locurilor de muncă în România este dintre cele mai scăzute din UE.
  • Desființarea fondului de șomaj. Desființarea contribuției pentru șomaj presupune că șomajul va fi suportat integral de stat, adică tot de către toți cetățenii, sau va dispărea ca sistem de protecție, ceea ce, din nou, contravine normelor EU sau internaționale
  • Scăderea sustenabilității sistemului public de pensii. Scăderea drastică a valorilor contribuțiilor la pilonul I de pensii (de la 31,3% în 2008 ajunge la numai 18,3% din total contribuții).
  1. Modificarea legii 62/2011, pentru deblocarea negocierii și încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la varianta comună a celor 5 confederații sindicale înaintată guvernului.

Efectele negative ale modificării legislației dialogului social din 2011, asumată de Guvernul BOC – unde practic companiile mari au făcut un lobby puternic – la Guvern, prin care s-a urmărit diminuarea capacității de negociere și de reacție a sindicatelor –această diminuare a fost realizată prin  introducerea unui  prag minim impus de lege pentru constituirea unui sindicat -15 persoane- a unui prag de reprezentativitate  de jumătate plus unu din total angajati, precum si introducerea unui nou partener de negociere unde sindicatele nu au reprezentativitate – reprezentantul angajaților. E cunoscut faptul că un partid politic se poate înființa cu 3 persoane, practic lucrătorului român din unități cu sub 15 angajați, i-a fost limitat dreptul la asociere.

De știut este faptul că din cele aproximativ 14.000 de contracte colective  semnate, marea majoritate – peste 85% – sunt semnate de reprezentanții salariaților, de cele mai multe ori desemnați de însuși managementul companiei, astfel încât valoarea prevederilor în beneficiul lucrătorilor în aceste negocieri de fațadă este minimă.

Erodarea capacității de negociere a lucrătorilor are drept consecință directă pauperizarea lucrătorilor.

La mitingul din 04.09.2017- București, UST  filiala Timiș a CNS Cartel ALFA – va participa cu două autocare cu manifestanți. Se estimează o participare de cca 10.000 manifestanți.

Personal cred că această acțiune, indiferent de câți se vor strânge în Piața Victoriei, va fi un nou început, cel puțin prin prisma faptului că atunci când Guvernul BOC – a tăiat 25 % din lefurile bugetarilor – la vremea respectivă nu a ieșit nimeni să protesteze – speriați cu „criza”. Cred că am depășit acele momente.

Întrebarea pe care și-o pune fiecare om de bună credință – este una simplă, de ce ține  cu insistență Guvernul la propunerea de transfer a taxelor sociale de la angajator la angajat.

În ultima perioadă în ciuda raportărilor statistice, se conturează, tot mai mult, că nu sunt colectați suficienți bani la buget,  pentru a susține măririle promise de salarii și pensii în 2018, conform legii cadru 153/2017.

Dacă nu se găsește o soluție eficientă de colectare la buget, anticipăm că actualul Guvern, va acționa, prin prorogarea anumitor termene de aplicare a unor prevederi, cu privire la anumite creșteri salariale/sporuri – conform legii cadru 153/2017, în anumite sectoare  bugetare, respectiv prin  reeșalonarea creșterilor în grila de salarizare până în 2024!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *