Sansa istorica pentru Timisoara si Romania, tratata cu indiferenta! Guvernul Romaniei doarme, Japonia ne intinde mana

Sansa istorica pentru Timisoara si Romania, tratata cu indiferenta! Guvernul Romaniei doarme, Japonia ne intinde mana

- in Locale, Slider, Social, Stiri
0

Orașul Timișoara are șansa istorică de a face o nouă revoluție în anul 2021, când va fi Capitală Europeană a Culturii. Titlul a fost câștigat în 2016, pe data de 16 septembrie, singurul moment când tema a generat și ecouri în presa națională, poate în special datorită notorietății pierzătorilor: București, Baia Mare, Cluj Napoca.

Apoi, de la acest moment, s-a cam stins lumina. Deși tema dosarului de candidatură cu care a fost câștigat titlul este ”luminează orașul prin tine”, Timișoara fiind primul oraș din Europa Continentală iluminat electric în 1884, la nivel de comunicare publică, a ceea ce urma să se întâmple și a ceea ce înseamnă un astfel de proiect, a fost întuneric total.

Cum s-a întâmplat
În 10 decembrie 2014, a fost lansat un apel pentru depunerea candidaturilor pentru desemnarea orașului din România care urma să devină Capitală Europeană a Culturii în 2021 și a fost prezentat Regulamentul de procedură lansat de Ministerul Culturii. Anunțul public al concursului pentru desemnarea orașului câștigător din România a fost făcut de: Hegedüs Csilla, viceprim-ministru, ministrul culturii, Iulia Deutsch, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene în România și Nadia Tunsu, directorul Direcţiei de Relaţii Internaţionale și Afaceri Europene din cadrul Ministerului Culturii. Până la termenul final de depunere, pe 10 octombrie 2015, au intrat în competiție 14 orașe din România.

Juriul de preselecție s-a întrunit la București între 7-10 decembrie 2015 și a recomandat ca patru orașe să-și depună candidaturile revizuite. În perioada 15-16 septembrie 2016, Ministerul Culturii a organizat etapa decisivă a competiției Capitală Europeană a Culturii 2021, în care au concurat Baia Mare, București, Cluj Napoca și Timișoara.

În urma selecției, realizate de un juriu format din 12 reprezentanți ai Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene și Comitetului Regiunilor şi ai Ministerului Culturii, pe 16 septembrie 2016, a fost desemnat oraș câștigător Timișoara, prin Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, care își îndeplinește misiunea de a implementa proiectul. Tot conținutul acestuia este cuprins în dosarul de candidatură, numit BidBook, și constă într-un program complex de evenimente, acțiuni, întâlniri, workshopuri, teme, idei, concepte, prevăzute să aibă loc până în anul 2022. Conținutul BidBook-ului este structurat pe ani și a început încă din 2017, ceea ce ne permite să spunem că Timișoara 2021 deja se întâmplă.

Cu susținerea e mai greu
Politicienii au uitat că România și-a asumat proiectul, la nivel local lucrurile au mers din inerție, cu finanțare de la Consiliul Local și de la Consiliul Județean, dar la nivel național, în afară de faptul că s-au schimbat premieri și miniștri prin guverne, interesul și alocările au fost zero. Anul 2019 a adus totuși niște schimbări, cu un ministru secretar de stat timișorean la cultură, Ion Ardeal Ieremia, și cu un nou președinte al Consiliului Director, numit din partea mediului de afaceri, Horațiu Rada, au apărut primele semne de dezmorțeală.

După epuizantul ”Centenar”, Ministerul Culturii și-a dat seama brusc că mai are de gestionat un proiect de țară, Timișoara 2021. Din păcate nu a durat suficient de mult și lucrurile s-au oprit înainte de a rezolva până la final o legislație specifică și finanțarea efectivă, odată cu ieșirea PSD de la Guvernare. Imediat după ce a fost confirmat de Adunarea Generală a asociației, la început de 2019, Horațiu Rada a luat drumul Bucureștiului și a bătut la toate ușile importante din Guvern. Prima preocupare, obținerea statutului de utilitate publică. Obiectiv realizat în trei zile.

Tot în 2019 au mai fost făcuți câțiva pași concreți, când în perioada iunie – noiembrie Guvernul României a emis o serie de acte normative prin care a fost creat cadrul legal pentru finanțare, încheiat cu promulgarea legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2019 privind finanțarea programului cultural național Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, document semnat pe 07.11.2019 de Președintele României, Klaus Iohannis.

În această ordonanță sunt prevăzuți 52.900 mii lei pentru finanțarea Asociației. Din acești bani alocările sunt deocamdată zero. Ministerul Culturii Bogdan Gheorgiu a pregătit un ordin de ministru cu normele de aplicare ale OUG42, cursul firesc ar fi publicarea în Monitorul Oficial, însă deocamdată despre bani sunt prea puține indicii. Premierul Ludovic Orban a promis sprijinul, a spus clar că va susține proiectul, însă tocmai a rămas fără sprijin în Parlament. Între timp, Horațiu Rada caută soluții tocmai în Japonia, fără stres de coronavirus dar hotărât să folosească toate pistele de atragere a banilor, cu o participare la EU Japan Fest Comitee la Tokyo.

Invitația a fost lansată de EU Japan Fest, un ONG japonez care colaborează cu capitalele europene încă din 1993 și care facilitează realizarea unor proiecte comune (Japonia – orașul capitală europeană), inclusiv cu posibilitatea de a acorda finanțare consistentă pentru asta. Diplomația românească a reacționat și ea pozitiv, având toată deschiderea pentru oferirea sprijinului în facilitare, comunicare sau chiar promovarea proiectului.

Veștile bune ale anului 2019 au fost un parteneriat între Asociația Timișoara 2021 și toate universitățile din Timișoara, care prevede o strânsă colaborare și sprijin, un parteneriat cu Ministerul Turismului, și deja au fost câteva acțiuni concrete și prezențe pe la târguri cu materialele 2021, un parteneriat de mobilitate cu Automobile Bavaria, Michael Schmidt, președintele Automobile Bavaria Group, fiind primul reprezentant al mediului de afaceri internațional care a venit alături de Horațiu Rada și de proiect, plus un parteneriat cu TVR, care a devenit broadcaster oficial și partener media principal. În rest, gesturi mici și promisiuni multe.

Toate drumurile duc la Timișoara
Timișoara în egală măsură va fi o capitală a culturii și o capitală a turismului în 2021. Horațiu Rada, ca om de afaceri cu experiență, a înțeles foarte repede că miza importantă a acestui proiect pentru oraș este profitul. Un program cultural generează interes dar valoarea adăugată vine din ceea ce se oferă la nivel de industria ospitalității, de servicii, de accesibilitate.

Un om valoros integrat în echipa 2021 este Simion Giurcă, expert internațional în turism, cel care a condus douăzeci de ani biroul de turism al României de la Viena. Cu o strategie bună de turism, Timișoara poate polariza multă atenție și poate genera plus valoare pentru toată regiunea. Miza este să existe o colaborare între Arad, Caraș-Severin și chiar Hunedoara, să poată fi generate proiecte comune interesante, lucru care deja a fost demarat.

MultipleXity, trecutul la timpul viitor
Partea de reabilitare a infrastructurii destinate actului artistic de orice fel îi revine municipalității. Aceasta are planuri mari care cuprind reabilitatea unor foste săli de cinema, a unor spații care aparțin de diverse instituții culturale existente dar și transformarea unui spital din centrul orașului în centru de cultură („Refuncționalizare clădire din funcțiune de spital de dermatologie în clădire cu funcțiune de spațiu multicultural”) care să găzduiască Muzeul Cetății Timișoara, centre culturale locale și internaționale, pentru și un incubator pentru sectorul cultural independent.

Însă dacă vorbim de proiecte ambițioase, vorbim de MultipleXity. ”Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment”, un fost depou de tramvaie, acum parțial muzeu, va fi transformat complet și va deveni cel mai important obiectiv de infrastructură din proiectul Timișoara 2021. Obiectivul este gestionat complet de Primăria Municipiului Timișoara, care a acordat Ordinului Arhitecților din România libertatea de a organiza concurs pentru modernizare/transformare urmând ca pe baza proiectului câștigător să fie demarată construcția centrului. MultipleXity 2021 este cea mai mare investiție asumată de Primăria Timișoara prin dosarul de candidatură Timișoara Capitală Culturală European și va costa 12 milioane de euro. Vorbim de o clădire de 6500 mp care va fi construită în două etape.

Prima etapă ar urma să fie realizată și finalizată în 2020, 1500 mp, iar a doua etapă va fi terminată în 2021, de 4500 mp. Spațiile vor conține centre multifuncționale, spații de expoziții, laboratoare interactive pentru copii și adulți, zone de experimentare și zone expoziționale.

Proiect frumos, ambiții mari, timp scurt

Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii este condusă de un Consiliu Director din care fac parte mai mulți ”actori” importanți: Primăria Municipiului Timișoara, care este principalul finanțator și este reprezentată de primarul Nicolae Robu, Consiliul Județean Timiș, finanțator reprezentat prin Adrian Negoiță, consilier al președintelui CJT, mediul de afaceri local, reprezentat prin Horațiu Rada, mediul industriilor creative independente, reprezentat prin Mihai Gafencu, mediul instituțional, reprezentant prin directorul Muzeului Banatului, Claudiu Ilaș, un expert internațional, în persoana lui Ulrich Fuchs, o personalitate artistică relevantă, Ion Caramitru.

În Consiliul Director ar trebui să fie și un reprezentant al Ministerului Culturii, încă nenominalizat de actuala conducere a instituției, după ce locul a fost eliberat de fostul ministru secretar de stat PSD, Ion Ardeal Ieremia. Asociația are și o structură executivă, nu foarte extinsă, care conține compartimente operaționale, artistice, financiare, administrative, tehnice. Echipa executivă a trecut prin schimbări, lucru absolut normal pentru orice structură care generează permanent programe noi și gestionează relația cu aproape treizeci de instituții cu profil cultural.

Dorința tuturor este de a găsi oameni potriviți pentru fiecare post din organigramă, oameni care înțeleg să facă față unui volum de muncă uneori epuizant, care au abilitatea să lucreze în echipă și care înțeleg perfect profilul proiectului și miza acestuia. Misiunea echipei operative este de a ușura și de a susține munca echipei artistice, în timp ce există vigilență maximă în respectarea procedurilor legale, în condiții de maximă transparență. Lucrurile nu sunt simple și există o presiune a timpului, care se scurge în defavoarea celor care și-au asumat să ducă proiectul la final. Este ceasul al 12-lea și cronometrul continuă să ticăie necruțător.

Sursa: www.capital.ro