Președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra spune că situția conflictuală dintre Muzeul Național Timișoara și Muzeul Național de Artă București s-a încheiat pentru cele patru tablouri „dispărute” a lui Corneliu Baba au fost găsite. Mai exact, lucrările se aflau în depozitul Muzeului de Artă Timișoara.
“Situaţia conflictuală între Muzeul de Artă Timişoara şi Muzeul de Artă Bucureşti s-a încheiat. Acţiunea în instanţă demarată de cei de la Bucureşti a fost retrasă şi s- ajuns la o înţelegere astfel încât Muzeul de Artă să redea cele 27 de lucrări ale lui Corneliu Baba, Muzeului de Artă Bucureşti, cei care sunt proprietarii acestor lucrări pentru a participa la câteva expoziţii internaţionale, iar după aceea lucrările respective vor reveni în administrarea Muzeului de Artă din Timişoara. În cadrul Muzeului de Artă avem 34 de lucrări donate de către Corneliu Baba în domeniul public al judeţului şi în administrarea Muezului de Artă. Nu este o problemă extraordinar de delicată pentru că cei care se ocupă cu reamenajarea pot să scoată aceste lucrări să le reamenajeze, să le reaşeze. Eu mă bucur că au reuşit să se înţeleagă, venim în sprijinul Muzeului de Artă de la nivel naţional, de a participa la aceste expoziţii internaţionale, după aceea vom reveni la situaţia normal”, a spus președintele CJT, Călin Dobra.
Muzeul de Artă București a închiriat Muzeului de Artă din Timișoara 27 de tablouri a lui Corneliu Baba din anul 2006,cu condiția ca acestea să fie expuse permanent. Patru lucrări nu au maifost identificate pentru că acestea au ajuns într-un depozit. În decembrie Consiliul de Administrație al Muzeului de Artă București a cerut rezilierea contractului și lucrările înapoi. Între timp cei de la București au au acționat și în intanță, care acum a fost retrasă.
“Cred la acest moment, în urma analizelor pe care le-am făcut şi cu corpul de control, nu cred că avem vinovaţi pentru a-i trage la răspundere. Am avut o discuţie cu domnul Neumann, cred că lipsa de dialog şi comunicare cu colegii dumnealui de la Bucureşti au dus la o astfel de situaţia. Mai exact, a transmis o adresă oficială în care a spus că cele patru lucrări sunt neidentificate fiind în depozit, un termen total neadecvat de la care a pornit tot circul şi spectacolul respectiv, ele nefiind identificate pentru că reprezentanţii Muzeului nu avea posibilitatea de a intra în depozit fiind sigilat atât timp cât a fost acţiunea în instanţă. De la acel termen <neidentificat> cei de la Bucureşti au înţeles cu nu mai există acele lucrări şi s-a ajuns la această situaţie”, a mai spus Dobra.