Plăci comemorative în memoria prinţului Eugeniu de Savoya, la 300 ani de la eliberarea de sub dominaţia turcească

Plăci comemorative în memoria prinţului Eugeniu de Savoya, la 300 ani de la eliberarea de sub dominaţia turcească

- in Administratie, Locale, Stiri
0

Cu prilejul împlinirii a 300 ani de la eliberarea oraşului de sub dominaţia turcească, Primăria Timişoara a dezvelit două plăci comemorative în memoria prinţului Eugeniu de Savoya, pe strada Eugeniu de Savoya, marţi 18 octombrie, de la ora 17.30.

Plăcile au fost puse pe zidurile clădirii costruite pe vechea poartă Forforoza, pe unde prinţul a pătruns în Timişoara, în urmă cu 300 ani. Pe o placă scrie: “Casa prinţului Eugeniu de Savoya s-a zidit pe locul porţii Forforoza prin care prinţul Eugeniu de Savoya a intrat în Timişoara în 18 octombrie 1716. Poarta a fost demolată în 1817”. Pe cealaltă scrie: “18.10.1716 -18.10.2016. 300 de ani de la intrarea lui Eugeniu de Savoya în cetatea Timişoarei”.

Radu Dimeca, iniţiatorul proiectului a precizat: “Ce s-a întâmplat acum 300 de ani? Eugeniu de Savoya a intrat în Timişoara pe această poartă şi, astfel, a apropiat oraşul de Europa. 300 de ani de lumină în care noi am beneficiat de un alt timp de cultură. Datorăm mult prinţului Eugeniu de Savoya. Le mulţumesc tuturor care au ajutat la acest proiect, chiar dacă au apărut mici greşeli, vor fi rezolvate în următoarea săptămână”.

Primarul oraşului, Nicolae Robu, a spus următoarele: “În 18 octombrie cu 300 de ani în urmă, pe aici au intrat trupele eliberatoare austriece în oraş, conduse de prinţul Eugeniu de Savoya. Astfel, în secolul al XVIII, a avut loc aşezarea pe valorile vest-europene, având la bază creştinismul. Dezvoltarea a avut loc în ton cu vremurile respective. Avem până astăzi moşteniri din acea perioadă şi ne mândrim să le păstrăm şi să le transmitem mai departe. Principiul respectului reciproc este unul dintre aceste moşteniri, al toleranţei pentru diversitate şi pentru solidaritate. Suntem moştenitorii unei zeste excepţionale pe care trebuie să o transmitem generaţiilor viitoare. Astfel, Timişoara şi Banatul reprezintă modele de conveţuire între oameni. Ne bucurăm că marcăm acest moment aniversar, e o mare victoriei a noastră, a celor care dăm viaţă Timişoarei de astăzi, oraş care a devenit Capitală Culturală Europeană a Culturii”.
Gh. M.