Personalități bănățene – Constantin Diaconovici Loga

Personalități bănățene – Constantin Diaconovici Loga

- in Cultura, Locale, Social, Stiri
0

În cadrul proiectului Personalități bănățene, Muzeul Național al Banatului Timișoara îl prezintă pe Constantin Diaconovici Loga – ilustru cărturar iluminist bănățean.

„Eu lucru pentru luminarea tuturor românilor, oriunde se află sub soare.” C.D.Loga

Născut pe 1 noiembrie 1770, la Caransebeș, a învățat inițial în localitatea natală, iar ulterior a urmat Gimnaziul din Lugoj și Facultatea de Drept și Științe Politice din Budapesta.

Elev și student eminent, și-a clădit, mai apoi, o carieră remarcabilă: cenzor și corector, translator la Magistratul din Budapesta, profesor de Limba Română în același oraș, dascăl de Gramatică și Statistică la Preparandia din Arad și director al Școalelor Preparandiale. Referindu-se la școală, Loga preciza că aceasta trebuie să urmărească ”luminarea minții” și ”îmbunătățirea inimii”, adică a educației morale. Fidel spiritului iluminist al valorizării potențialului uman, a contribuit la procesul de transformare al omului dintr-un simplu contribuabil într-un cetățean a cărui voce să fie respectată de instituțiile statului. Preocuparea cărturarului avea în vedere nu doar elevul, ci și educatorul, a cărui menire era de a deveni un model, un prilej de reflecție asupra sensului vieții -arată specialiștii de la Muzeul Național al Banatului Timișoara.

Un simbol al emancipării culturale a românilor din Banat

După înfiinţarea Preparandiei din Arad, a fost numit profesor al noii şcoli pedagogice, unde timp de 18 ani, a predat gramatică română dar şi sârbă pentru elevii sârbi din Banat, pedagogie, metodică sau tipicul cântărilor bisericeşti, aducându-şi o contribuţie majoră la renaşterea şcolii româneşti din Banat, în ciuda nemulţumirii autorităţilor maghiare şi ale bisericii sârbe. Pentru elevii săi cărora le preda gramatica, Loga a scris „Ortografia sau Drépta scrisoare” şi „Gramatica românească”, ambele publicate la Buda, în 1818 şi 1822. Este autorul mai multor cărţi cu caracter religios, de mare folos, căci serveau cântăreţilor bisericilor. Concepția sa pedagogică, materializată și prin acțiuni practice, s-a axat pe ideea că românii au datoria de a organiza propriile școli deoarece devenirea națiunii nu se poate realiza fără învățământ. În 1830, Consiliul aulic de război îl numeşte pe Constantin Diaconovici – Loga în funcţia de director al şcolii naţionale din regimentul de graniţă româno-iliric, cu sediul la Caransebeş. La Caransebeş a organizat învăţământul milităresc şi a primit sprijinul autorităţilor pentru întărirea şcolii datorită succesului pe care l-a avut. În timpul acesta a publicat trei cărţi bisericeşti dintre care se remarcă „Epistolariul românesc”, publicat în 1841 la Buda, care conţine şi două studii istorice importante: „Începutul organizaţiei şcoalelor preparande în Arad pentru români” şi „Despre organizaţia şcoalelor preparande din districtul milităresc” . Ilustrul cărturar s-a stins din viață în 1850, în orașul său natal, Caransebeș“, se arată în prezentarea MNaB.