O mare artistă bănățeană! Anișoara Serafin Bologa – de pe băncile Facultății de Agricultură pe marile scene ale României

O mare artistă bănățeană! Anișoara Serafin Bologa – de pe băncile Facultății de Agricultură pe marile scene ale României

- in Actualitate, Locale, Social, Stiri
0

Interviu cu o mare artistă din Banat!

Sunteți cărășancă, dar activați în Timișoara. Cum așa?

Poate că este prea banal spus “aşa a fost să fie” să ne întâlnim la Timişoara, dar  eu spun că soarta te duce acolo unde trebuie să fii şi acolo unde îţi este locul. Trebuie să menţionez că la această “soarta”  a mea au contribuit mama şi tatăl meu pentru că ei au vrut că eu şi fraţii mei să ajungem oameni cu carte. Uite că aşa a fost, că acum 15 ani în urmă să mă aducă tată la Liceul Energetic din Timişoara şi după absolvirea liceului să rămân în continuare la facultate.

Deja sunteți consacrată în muzică populară. Sunteți vedetă, să spunem!

Pentru mine este prea devreme spus “consacrare”,dar dacă trebuie să mă număr printre valorile noastre din domeniul folclorului aş zice că aş acceptă  cu mare bucurie să fiu recunoscută aşa, deoarece mă strădui să păstrez şi de ce nu să duc mai departe ceea ce am primit că dar de la străbunii noştri de acolo din vatra satului, folclorul tradiţional.

Cum ați reușit să izbândiți în acest domeniu ?

Mergând pe drumul acesta al muzicii care nu este unul aşa de uşor şi care te învaţă să te adaptezi din mers, am întâlnit oameni cu suflet mare, oameni cu suflet rece şi oameni indiferenţi, care au contribuit la formarea şi la  debutul meu în muzică populară. Bineînţeles că la început am fost împinsă de colegii din internatul şcolii că să urmez aproape doi ani cursuri la clasa de canto de la Palatul Copiilor, unde pot să zic că am acumulat minimul de bagaj în muzică, iar apoi am urmat cursurile Şcolii de populare artă din Timişoara la clasa d-nei profesoare Ana Pacatius, unde am aprofundat ceea ce acumulasem cu doi ani în urmă şi uite aşa am prins tot mai mare drag de muzică şi am început să merg mai departe participând a numeroase spectacole alături de Ansamblul Studenţesc “Doina Timişului” a Casei de Cultuara a studenţilor din Timişoara, la festivaluri şi emisiuni concurs din ţară, în cadrul cărora am câştigat premii importante sau se mai întâmplă să pierd ceea ce m-a ambiţionat cel mai mult şi să arăt să şi eu am ceva de transmis publicului prin cântec.

Știu că aveți multe premii. Haideți să le amintim!

Dacă îmi permiteţi aş vrea să menţionez cele mai importante premii şi concursuri până în ziua de azi care m-au făcut remarcată în muzică, şi anume: Premiul III la Festivalul-concurs “Banatan că mine nu-i” -Reşiţa, anul 2002;  Participare la emisiunea concurs “Floarea din Grădina” -Bucureşti, anul 2003-2004;  Menţiune- Festivalul Naţional Studenţesc de Folclor “Speranţele Studenţeşti ale Folclorului Românesc” – Craiova, anul 2003; Premiul III- Festivalul concurs “Luţă Ioviţă” – Caransebeş, anul 2004; Premiul ÎI- Festivalul concurs “Sandu Florea”-Armenis, anul 2004; Locul ÎI la – Emisiunea concurs “I-o mi-s mândră-n sat” -Televiziunea Romantică – Bucureşti 2007;  Marele Premiu la Festivalul concurs al tinerilor interpreţi de muzică populară “Vara,vara, primăvară” – Sibiu,anul 2008;  Premiul ÎI -Festivalul concurs de folclor “De Ispas la Năsăud” – Năsăud, anul 2008;  Premiul special al presei Curentul Internaţional “Festivalul Naţional al Cântecului Popular Românesc” – Mamaia 2008;  Marele Premiu la Festivalul concurs al tinerilor interpreţi de muzică populară “Câte stele-s pe Banat” – Coşarii –Timiş, anul 2010;  Premiul Special al presei Româno-Americane – Coşarii –Timiş, anul 2010; Premiul I Festivalul-Concurs Naţional de interpretare vocală “Mariana Drăghicescu”,ediţia a VIII a, Bogaltin – Caraş- Severin, anul 2011.

Povestiți un pic despre satul natal, Prigor!

Prigorul a rămas la fel că şi în copilărie ori de câte ori vin acasă mă cuprinde o bucurie imensă şi de atâtea ori îmi vine să plâng pentru că este locul unde am învăţat prima oară să merg, să citesc şi să cant. Cu toate că în ziua de azi în mare parte s-a contribuit foarte mult la modernizarea să eu tot aşa îl văd cum era odată cu drumurile de pământ, dar fără bătrânii pe care eu îi ştiam că înţelepţi ai satului. Aş vrea să le mulţumesc celor care se gândesc la binele satului, în special domnului primar Pavel Verindeanu că a avut puterea să lupte, că să le facă sătenilor viaţă mai uşoară şi că acesta să prospere în viitor. Şi aş vrea că bunul Dumnezeu să îi lumineze şi să le dea puterea să facă mai multe lucruri benefice că să nu mai fie nevoie că tinerii care ne reprezintă pe noi acolo să îşi ia soarta în piept şi să părăsească vatra satului.

Ce maeștri ați avut?

Ţin cu tot dinadinsul să spun şi o voi spune pe oriunde voi merge că, pe lângă donmul profesor Achim Ciucurel, d-na Ana Pacatius un mare rol şi pot să zic că un rol suprem în carieră muzicală a mea a avut-o doamna Elena Jurjescu Todi. Zic aceste cuvinte pentru că dacă n-o întâlneam,  azi nu ştiu dacă aş fi fost pe culmi înalte, pentru că datorită încrederii Domnei Elena pe care a avut-o în mine am reuşit să îmi înving acea teamă că nu voi reuşi niciodată şi uite că azi cu ajutorul aceste doamne emerite mă număr printre bănăţenii de frunce ai Banatului. Cât voi trăi pe acest pământ am să o pomenesc pe doamna Elena Jurjescu Todi pentru că mi-a fost al doilea părinte care m-a îndrumat în viaţă şi în muzică, şi care mă readus pe rampă de lansare a tinerilor interpreţi  de folclor. Aşa cum ne place nouă bănăţenilor să ne lăudăm doamna Elena a fost cea care m-a trimis la multe festival din ţară de unde m-am întors cu premii importante şi de ce nu sunt sigură că dumneaei s-a bucurat de fiecare dată de reuşită mea. Sufletul de mama vibrează în mod special, între 1 şi 8 martie. În această perioada, mama şi bunicele îmi vin în amintire. Tare mă cheamă dorul de casă şi atunci cant şi iară cant, cu gândul la ele. Îi cant fetei mele, că tare mândră sunt de ea şi doar aşa o prinde dragul de cântec. La momentele deosebite din viaţă noastră, ne petrecem şi ne bucurăm cu cântece populare, ale mai tradiţionale, mai autentice. Când suntem împreună prieteni şi cunoscuţi, la evenimente mai mari şi mai mici, le cant cu drag, că tare-mi place să-I văd cum se veselesc. Aşa duce u mai departe tradiţia cântecului şi obiceiurilor din Banatul meu drag. La mulţi ani, dragele mele, de ziua voastră!

Despre Anișoara

Serafin Anișoara Bologa este născută la 26 noiembrie 1982 în comună Prigor, judeţul Caraş-Severin, zona etnofolclorică Valea Almajului, Banatul de munte. În anul 2005 a absolvit Facultatea de Agricultură, specializarea Biologie-Ştiinţe agricole, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, absolventă a Şcolii Populare de Artă, secţia Canto popular la clasa profesoarei Ana Pacatiuș;

Gh. M.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *