NATO înarmează România

NATO înarmează România

- in Actualitate, National, Stiri
0

Tensiunile dintre Rusia, ţările europene, în special cele membre NATO, şi SUA au ajuns la cote de neimaginat în urmă cu ceva mai bine de un an. Anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă şi apoi proclamarea de către separatişti a două republici în estul Ucrainei a făcut ca NATO să se cocentreze pe fortificarea flancului estic, determinând şi contrareacţia Moscovei.

Statele baltice şi cele din Europa de Est trebuie întărite prin livrări de armament, pentru a combate ameninţarea Rusiei, a declarat comandantul forţelor NATO din Europa Centrală şi de Est, generalul german Hans-Lothar Domrose, într-un interviu pentru Die Welt. „NATO trebuie să înceapă detaşarea armamentului ofesiv pentru ţările baltice şi aliaţii din Est înainte de a trimite armament greu în Europa de Est”, a declarat vineri generalul german. “Trebuie să le oferim aliaţilor noştri armament modern şi eficient, precum elicoptere, artilerie, tancuri, sisteme de rachete antiaeriene şi echipament greu şi să-i antrenăm în folosirea lor”, a spus Domrose. “Ţările mari din NATO trebuie să vândă armament modern aliaţilor lor baltici la un preţ corect”, a mai spus generalul.

Comandantul forţelor NATO din Europa Centrala şi de Est nu consideră însă că Rusia va ocupa Ucraina, susţinând că un asemenea scenariu este “nerealist”. “Chiar dacă Rusia ar ocupa întreaga Ucraină, nu ar reuşi să suporte această ocupaţie. Preţul ar fi prea mare”, spune el.

Mii de militari, sute de tancuri, rachete de croazieră şi balistice

Declaraţiile generalului german vin imediat după ce presa occidentală a relatat despre existenţa unor planuri ale Pentagonului de detaşare a armamentului greu în Estul Europei. The New York Times a menţionat ca Washingtonul ar putea trimite în statele baltice, Polonia România, Bulgaria (posibil Ungaria) armament greu care să deservească circa 5.000 de militari. Ar fi vorba despre 1.200 de tancuri M1-A2 Abrams, tunuri autopropulsate şi vehicule Bradley APC. Acest plan nu a fost aprobat, deocamdată, de preşedinte sau de secretarul american al Apărării.

Mai mult, şeful statului major interarme al armatei SUA, generalul Martin Dempsey, a declarat în Congres că SUA ar putea să instaleze în Europa şi Asia rachete de croazieră şi balistice care să vizeze ţinte de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Ministerul Apărării din Rusia a cerut Pentagonului explicaţii în legătură cu declaraţiile generalului Dempsey.

Anterior apariţiei acestor informaţii, comandantul trupelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, spunea că Statele Unite au suficienta tehnică de luptă în Europa pentru a înarma o brigadă de blindate, însă comandanţii americani nu ştiu în ce ţară estică să fie compuse aceste forţe. Hodges vorbea despre 1.200 de vehicule blindate, dintre care 250 de tancuri, precum şi tunuri de 155 mm. Acestea ar reprezenta circa 60% din echipament, restul urmând să ajungă în Europa până la finalul anului. Polonia s-a oferit deja să găzduiască tehnică militară, în timp ce guvernul Lituaniei a aprobat un acord cu SUA care oferă bază legală pentru pre-poziţionarea de echipament militar în această ţară.

Reacţia Rusiei la mişcările NATO in estul Europei nu-i miră deloc pe generalii americani, atât timp cât “ei au spus deja cu un an in urma cele mai revoltătoare şi provocatoare lucruri”, spune generalul Hodges. “Sunt flatat că ruşii cred că au nevoie de 40 de rachete nucleare pentru a contracara o singură brigadă de blindate a armatei americane. Este iresponsabil din partea Rusiei să vorbească despre arme nucleare”, a spus el.

România, printre protagoniştii concentrării de forţe

România, alături de Polonia şi ţările baltice sunt actori principali în această concentrare de forţe. În urmă cu un an, pe teritoriul României, la Deveselu, a fost înfiinţată o nouă bază a Armatei Statelor Unite. Dacă aceasta a fost o decizie luată înainte de conflictul din Ucraina, găzduirea de către România a două comandamente NATO face parte din reacţia Alianţei la noua linie politică şi militară rusă.

Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat vineri, 19 iunie, ca Romania a “crescut foarte mult numărul de exerciţii în acest an, de pregătire în comun cu militarii din NATO şi mai ales cu partenerii noştri strategici, cu militarii din SUA. În acelaşi timp, pregătim operaţionalizarea celor două comandamente”.

Summitul NATO din 2014 a restabilit regulile jocului dintre Rusia si Alianţa Nord-Atlantică. La începutul acestui an NATO a decis să înfiinţeze centre de comandă în şase state din flancul estic – ţările baltice, Polonia, România şi Bulgaria. Măsura venit la scurt timp după decizia de a constitui un “vârf de lance” de 5.000 de militari în cadrul forţei de reacţie rapidă a NATO, suplimentată acum de la 13.000 la 30.000 de militari.

Două noi unităţi militare în Granizoana Bucureşti

România va gazdui două centre de comandă NATO. Este vorba de Unitatea de integrare a Forţelor NATO, sub denumirea NATO FORCE INTEGRATION UNIT, şi Comandamentul multinaţional de Divizie, sub denumirea MULTINATIONL DIVISION SOUTH-EAST HEADQUARTERS. Potrivit solicitării preşedintelui Klaus Iohannis adresată Parlamentului, aceste două structuri vor avea indicative de unitate militară şi se vor înfiinţa în Garnizoana Bucureşti. Capacitatea operaţională iniţială va fi atinsă în 2016, iar capacitatea operaţională finală în 2018. Personalul va proveni din statele aliate.

Trupe fără număr

Baza legală a înfiinţării acestor unităţi este aceeaşi care priveşte şi sporirea numărului de trupe străine şi tehnică militară pe teritoriul României – legea 291/2007. Cadrul legislativ a fost modificat deja, la începutul acestui ani, în asemenea fel încât în acest moment numărul militarilor care pot staţiona în România este practic nelimitat.

O hotărâre a Camerei Deputaţilor din 2007 stabilea la maxim 3.000 numărul de militari americani care se pot afla la un moment dat pe teritoriul României. Legea a fostr abrogată pe motiv că face o discriminare între militarii americani şi cei din alte ţări, a căror prezenţa in Romania era reglementată prin legea 291/2007. Este limpede că numărul trupelor americane a depăşit la acel moment sau urma să depăşească 3.000. Cum legea rămasă în vigoare nu prevede o limită a numărului de militari, Statele Unite au baza legală pentru a trimite în România cât de multe trupe.

Şi chiar au început să o facă. În 2014, Ambasada SUA a solicitat României să extindă operaţiunile de la baza de la Mihail Kogalniceanu, unde Washingtonul a dorit suplimentarea personalului cu 600 de miliatri. Baza aeriană a devenit practic placa turnantă a retragerii forţelor din Afganistan, după ce Kîrgîzstanul nu a mai acceptat prezenţa unei baze americane pe propriul teritoriu. În plus, cheltuielile din România sunt cu 70% mai mici decat cele din Kîrgîzstan, unde statul solicita o chirie foarte mare. Numărul maxim al militarilor americani de la Mihail Kogalniceanu este de 2.000, fiind vorba despre o rotaţie a trupelor, însă în cazul în care se impune, cu siguranţă că această rotaţie poate fi întreruptă, iar numărul poate creşte simţitor.

Acorduri depăşite de evenimente

Rusia a avertizat statele care vor găzdui elemente ale scutului american antirachetă că vor fi luate în colimatorul forţelor strategice nucleare. Este şi cazul României. Apoi preşedintele Vladimir Putin a mai anunţat şi amplasarea rachetelor Iskander în enclava Kaliningrad, rachete capabile să transporte focoase nucleare. Iar apoi liderul rus a anunţat că armata va fi dotată cu rachete balistice capabile să penetreze orice sistem anti-rachetă occidental.

Pe 16 iunie, ministrul rus de Externe Alexei Meskov declara pentru agenţia TASS că niciunul dintre programele NATO-Rusia care au fost utilizate până acum nu mai funcţioneaza. Acordul istoric semnat în 1997 între NATO şi Rusia – Actul Fondator NATO-Rusia – este în moarte clinică. NATO a acuzat Moscova că interpretat acest acord până la punctul în care l-a desfiinţat în momentul în care a decis anexarea Ucrainei. De cealaltă parte, Rusia acuză Alianţa că încalcă acordul prin trimiterea de trupe în ţările aliate din Estul Europei. Actul Fondator interzice “staţionarea permanentă a unor forţe de luptă substanţiale” în ţările din flancul estic al NATO. Alianţa susţine însă că nu este vorba de staţionare permanentă, ci “persistentă” şi că pre-poziţionările de trupe în statele estice sunt cu mult sub nivelul „substanţial” prevăzut în acord. Iar analiştii occidentali arată că în viziunea Moscovei termenul “substanţial” este în acest caz sinonim cu “zero” trupe. “Tot limbajul documentului a fost depăşit de evenimente”, concluzionează un analist canadian, citat de Europa Liberă.

Sursa cotianul.ro.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *