Europarlamentarul umanist, Maria Grapini, membru în Grupul S&D, a adresat o nouă întrebare cu solicitare de răspuns scris Comisiei Europene pe tema consecințelor grave pe care le poate avea șomajul de lungă durată, atât pentru șomeri, cât și pentru creșterea economică și finanțele publice.
Eurodeputatul Grapini a avertizat că persoanele care rămân fără un loc de muncă, pe perioade mai îndelungate, se confruntă cu probleme mai numeroase în găsirea unui loc de muncă deoarece își pierd motivația, încrederea și competențele. Conform celor mai recente date anuale disponibile, în anul 2020, 35 % din cele 15 milioane de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă (5,3 milioane de persoane) din UE erau șomere de cel puțin 12 luni. În opinia Mariei Grapini, consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 exacerbat această problemă.
În UE, statele membre sunt responsabile de politicile privind piața forței de muncă, a menționat eurodeputatul umanist, care a adăugat că FSE este principalul instrument financiar al UE prin care sunt sprijinite măsurile active luate de statele membre în domeniul pieței forței de muncă.
De asemenea, Maria Grapini a mai punctat că normele pentru noul instrument „FSE+”, pentru perioada 2021-2027, aduc o serie de progrese, cum ar fi modalitățile de stabilire a profilului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și de evaluare a nevoilor acestora.
În aceste condiții pandemice extrem de dificile, care au afectat puternic economiile statelor dar, mai ales, piața muncii, europarlamentarul român a adresat, punctual, următoarea întrebare Comisiei Europene:
Cum intenționează Comisia să pună în aplicare noile măsuri din cadrul FSE+, astfel încât statele membre să aplice o abordare care să vizeze, în mod specific, șomerii de lungă durată și nevoile acestora, deoarece există, în acest sens, mari disparități la nivel național și regional?
În numele Comisiei Europene, a răspuns comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.
Potrivit oficialului european, o abordare individualizată privind integrarea pe piața forței de muncă a șomerilor de lungă durată este un element fundamental al recomandării Consiliului European pe această temă. De atunci, a spus Nicolas Schmit, Comisia Europeană s-a axat într-o mai mare măsură pe utilizarea unei abordări individualizate pentru a răspunde nevoilor șomerilor de lungă durată.
Cadrul legislativ al politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, susține comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, prevede că statele membre trebuie să îndeplinească anumite condiții tematice favorizante, inclusiv pe cea referitoare la obiectivul specific al Fondului social european Plus, privind îmbunătățirea accesului la piața muncii: „Cadrul strategic pentru politicile active din domeniul pieței muncii”.
„Criteriile pentru această condiție favorizantă includ modalități de stabilire a profilului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și de evaluare a nevoilor lor. Comisia va verifica îndeplinirea condiției favorizante în contextul programării fondurilor relevante, inclusiv a Fondului social european Plus, și va insista, împreună cu autoritățile de management din statele membre sau din regiunile cu un nivel ridicat al șomajului pe termen lung, să se investească resurse suficiente în acest domeniu”, se mai arată în răspunsul transmis europarlamentarului Grapini de către comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.
Maria Grapini a ridicat problema copiilor refugiați din Ucraina în Parlamenul European
Europarlamentarul umanist, Maria Grapini, membru în grupul S&D, a ridicat în PE, în cadrul unei intervenți tranșante, problema copiilor refugiați din Ucraina.
Concret, eurodeputatul Grapini a adresat întrebări punctuale comisarului pentru afaceri interne, Ylva Johansson, solicitând instituțiilor europene, ONU, NATO, SUA, să abordeze și calea diplomatică pentru a stopa acest război devastator.
“Sigur, sunt importante sancțiunile pentru Rusia și ajutorul pentru refugiați, însă calea diplomatică, doamnă comisar, o mai folosiți? Instituțiile europene, SUA, ONU, NATO, au responsabilitatea istorică de a face cea mai bună diplomație pentru a reuși să oprească războiul și, implicit, această nenorocire care afectează grav nu doar Ucraina. Cetățenii mei mă întreabă ce se întâmplă și când se va opri războiul. Pericolul pentru extinderea conflictului există și de aceea nu credeți că trebuie să abordați calea diplomatică și, în context, să ne dați un răspuns pentru a ști, la rândul nostru, ce să le răspundem cetațenilor noștri?”, a punctat, în intervenția sa, Maria Grapini.
Totodată, europarlamentarul umanist a precizat că este nevoie de un comportament echidistant în privința copiilor refugiați din Ucraina și nu un dublu standard.
“Copiii sunt viitorul națiunilor. Să nu uităm însă că la fel de importanți ca și copiii refugiați din Ucraina sunt și cei din Africa, Siria sau Afganistan. De aceea cred că toți trebuie apărați și protejați și să nu facem niciun fel de distincție după naționalitate”, a menționat Maria Grapini care, în context, i-a mai spus comisarului pentru afaceri interne că multe state europene, precum România, se confruntă astăzi cu cea mai mare presiune în contextul crizei refugiaților din Ucraina și, ca atare, UE trebuie să intervină în sprijinul acestora cu un buget corespunzător.
“Țara mea are proprii copii în sărăcie și sigur că trebuie să-i primim pe copiii refugiați din Ucraina, dar este nedrept să nu le putem asigura condițiile necesare. Cred că pe lângă organizare și platforme, solidaritatea trebuie susținută și cu bugete”, a mai opinat europarlamentarul Grapini.
