Marele scriitor Marin Preda, omagiat la Școala din Liebling

Marele scriitor Marin Preda, omagiat la Școala din Liebling

- in Educatie, Locale, Stiri
0

S-au scurs 95 de ani de la naşterea scriitorului Marin Preda, prozatorul care a dat literaturii române cărţi memorabile: „Moromeţii” vol.I, 1955), „Intrusul”(1968), „Marele singuratic”(1972), „Delirul” (1975), „Viaţa ca o pradă” (1977), „Cel mai iubit dintre pământeni”(1980) etc., unele dintre ele constituindu-se în scenarii pentru pelicule cinematografice.

Cu acest prilej, la Şcoala Gimnazială din Liebling, a avut loc vizionarea filmului după romanul „Moromeţii”, ecranizare a romanului realizată, în anii 1987-1988, de către cunoscutul scenarist şi regizor, Stere Gulea, proiecţia realizată de către studentul Mihai Mărghitaş  reprezentând punctul de plecare pentru discutarea  operei scriitorului.

De o forţă extraordinară, imaginile filmului i-au impresionat pe participanţi, unii mărturisind că i-au încercat emoţii tari, având în vedere şi actorii care au interpretat rolurile cheie: Victor Rebengiuc (Ilie Moromete), Luminiţa Gheorghiu (Catrina), Gina Patrichi (Maria, poreclită Guica),  Dorel Vişan (Tudor Bălosu), Mitică Popescu (Cocoşilă) şi alţii, tineri atunci, mari actori astăzi. Îl amintim doar pe Constantin Chiriac (astăzi, director al Teatrului de Stat din Sibiu), care a fost genial în rolul lui Nilă. S-au făcut analogii cu viaţa satului din Banat, remarcându-se transpunerea autentică  şi convingătoare a vieţii lucrătorului pământului românesc dintotdeauna.

Discuţiile au evidenţiat construcţia simetrică a romanului, în cadrul căreia vorbitorii au remarcat involuţia familiei Moromete. Andreea Jurca, cls.a XII-a: „Încă de la început, aflăm că acţiunea se desfăşoară cu trei ani înainte de începerea celui de-al doilea război mondial (1937), într-un sat din „câmpia Dunării”, Siliştea-Gumeşti, într-o perioadă în care „timpul avea cu oamenii nesfârşită răbdare”iar viaţa ţăranilor „se scurgea aici fără conflicte mari”. Bianca Laza, cls. A XII-a: „Întreaga acţiune este subordonată unei forţe ce stăpâneşte parcă atotputernic destinele ţăranilor: timpul  care, îngăduitor cu oamenii la începutul operei, revine simetric în final, răsturnând imaginea „vieţii tihnite”, când “timpul nu mai avea răbdare”. A. Jurca „Romanul se bazează pe relaţia omului cu timpul. Dacă la început timpul „pare să aibă răbdare”, în finalul volumului întâi, timp este de-a dreptul   neîndurător. Etapa de linişte în societatea românească se încheie, apar semnele marilor zguduiri ce se întrevăd la orizontul istoriei: „Peste trei  ani, izbucnea cel de-al doilea război mondial: timpul nu mai avea răbdare” (S. Roşu Ciobanu). Treptat, familia lui Moromete se  destramă. Am observat conflictul dintre Ilie Moromete şi fiul cel mic, Niculae. Copilul doreşte să meargă la şcoală, dar tatăl său, care trebuie să plătească taxele, îl ironizează sau susţine că învăţătura nu aduce nici un „beneficiu” (Mihai Mărghitaş, student).

Într-adevăr, imaginile finale de neuitat  ale  filmului îl reprezintă pe  Ilie Moromete, alături de fiul său mai mic, în căruţa nou cumpărată cu banii proveniţi din vânzarea pământului, pe drumul spre necunoscut. Să nu uităm că premiera filmului a avut loc în 1988, cu un an înainte de căderea comunismului, iar întrebarea lui Ilie Moromete este semnificativă şi nu se uită niciodată: „Niculae, unde mergem noi, domnule?” Şcoală Gimnazială Liebling a găzduit în CDI acest eveniment cultural-educativ deosebit, organizat în parteneriat cu Ateneul Cultural,,Ştefan Goanţă” şi O.N.G.ProLiebling. Sufletul acestor activităţi este prof. Irina Goanţă, care nu lasă să scape nici un eveniment fără a fi prezentat elevilor din sat“, a spus prof. Nicoleta Marghitaș, directorul Școlii din Liebling.

Gh. M.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *