Vineri, 7 aprilie, a avut loc la Academia Română Filiala Timișoara al doilea mare eveniment din acest an dedicat inventatorului de geniu, Traian Vuia, după ce, în martie, Maria Grapini a marcat, la Parlamentul European, printr-o conferință și o expoziție, 111 ani de la primul zbor al lui Vuia cu un avion mai greu decât aerul.
Simpozionul de la Timișoara a fost moderat de către prof. dr. Ioan Păun Otiman, președintele Academiei Române Timișoara, și s-a numit Viața și activitatea lui Traian Vuia -145 de ani de la naștere. Dumitru Prunariu, membru al Academiei Române, a fost prezent la amândouă evenimente, alături de europarlamentarul Grapini. Amintim că la simpozion au fost prezente personalități ale vieții economice, sociale, militare și cultural inclusiv din străinătate, printre care prof. univ. dr. Horia Gligor, prof. dr. Dumitru Tomoni, generalul Iosif Rus, Sebastiano Stoppa, directorul Emiliana Vest Rom sau prof. univ. dr. Doru Petanec.
“În 2017, marcăm 111 ani de la primul zbor al lui Traian Vuia cu un avion mai greu decât aerul. Dacă nu ar fi fost pioneri ai desprinderii de sol, cum a fost Traian Vuia, nu am fi ajuns astăzi atât de departe să putem investiga spații mult îndepărtate de planeta Pământ, spații extrem de îndepărtate din galaxia noastră”, a spus Prunariu. Academicianul Dumitru Prunariu a vorbit despre viitoarele misiuni spațiale pilotate, iar generalul Iosif Rus, despre acțiunile aviației militare române în Primul Război Mondial. Mesajul adresat celor prezenți de către Grapini a fost că suntem obligați să ne respectam valorile, iar Traian Vuia este un exemplu în acest sens. Ea a mai spus că doi oameni de excepție, generalul Rus și cosmonautul Prunariu, au avut bineînțeles prezentări de excepție.
Prof. dr. Dumitru Tomoni a vorbit despre viața și activitatea marelui inventator născut în Timiș. Tomoni a explicat că din cele 90 de studii social politice ale lui Vuia, 70 au fost publicate în Drapelul din Lugoj și în alte publicații din România. Vuia a demonstrat că făcea parte din generația de intelectuali de clasă bănățeni formați la școala militantismului național. Și-a pus amprenta asupra găndirii sale doi oameni de înaltă valoare ai Banatului, Alexandru Mocioni și Coriolan Bredicianu. Ușurința cu care el comunica și citea în mai multe limbi –română, sârbă, maghiară, germană, italiană, franceză și engleză – l-au determinat pe Vuia să fie un om foarte bine informat, să cunoască foarte bine realitățile lumii în care trăia. Acest fapt se vede din multitudinea de studii publicate, inclusiv despre constituirea celor două blocuri politico-militare Antanta și Puterile Centrale ce se vor confrunta în Primul Război Mondial. El a sesizat că lumea se îndrepta către o confruntare militară inevitabilă. “El are această premoniție, dar și despre alte fapte social-politice, petrecute în anii următori. El este un vizionar, inclusiv în ceea ce privește evoluța SUA și extinderea principiilor sale politice, nu numai asupra Europei, ci și a Asiei și Africii. El a sesizat cu mare ușurință multe din problemele cu care se confrunta lumea în care trăia”, a spus prof. Tomoni. Simpozionul s-a desfășurat sub egida Zilele Academice Timișene, ediția a XV a. Amintim că Academiei de Științe de la Paris, pe 16 februarie, 1903, îi respinge proiectul, cu motivația că ar fi prea utopic, cu mențiunea că problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât un vis. În ciuda acestor obstacole, Vuia nu renunță la proiect și se înscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 și publicat pe 16 octombrie 1903. Invenția brevetată se numește aeroplan automobil.
Gh. M.
