Îngrădirea accesului liber la justiție!

Îngrădirea accesului liber la justiție!

- in Sfatul avocatului
0

O dată cu intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă, a fost introdusă o procedură premergătoare fixării primului termen de judecată, numită procedura de regularizare. În cadrul acestei proceduri, completul de judecată ales aleatoriu cu soluționarea dosarului va verifica îndeplinirea de către reclamant a tuturor condițiilor de formă, impuse ,,sine qua non” pentru cererea respectivă.

Mai exact se referă la toate datele de contact ale părților din cerere, cum ar fi numele, prenumele, domiciliul, obiectul acțiunii, motivele de fapt și de drept, probatoriul. Un alt aspect îl constituie numărul de exemplare și înscrisurile pe care se axează reclamantul în dovedirea cererii sale.

În practică însă s-a observat că anumite cerinâe ale legii sunt exagerate, deoarece se încalcî liberul acces la justiție, o modalitate care îl stopează pe cetățean în rezolvarea problemei sale juridice pe motiv că nu cunoaște toate datele despre partea adversă, persoana fizică sau juridică cu care respectivul se află în conflict.

Solicitarea codului numeric personal pentru toate părțile implicate într-un dosar, când ne referim la un conflict între persoane fizice sau persoane juridice și persoane fizice este una dintre aceste situații.

O asociație de proprietari, de exemplu, se află în imposibilitate de a cunoaște acest element prevăzut în cod, codul numeric personal al locatarilor, sau în actele sub semnătură private încheiate între persoane fizice. Ori, prin procedura verificării cererii și regularizării acesteia, completul de judecată, prin adresă îi va pune în vedere reclamantului ca într-un termen de 10 zile cauzele obișnuite sau 3 zile cauzele urgente, să completeze cererea și cu aceste date: codul numeric personal, contul bancar, codul de identificare fiscală, atât ale lui cât și ale pârâtului, de la caz la caz, sancțiunea necompletării find anularea cererii, implicit dezinvestirea instanței în soluționarea cauzei. Totodata, nu se prevede prin lege, ci prin regulamentul de ordine interioară, ce se întâmplă cu dosarul constituit și care se află în această procedură premergătoare fixării termenului de judecată.

Astfel, acest dosar nu se poate studia în arhivă pentru a observa și justițiabilul care este starea dosarului său, care sunt actele, încheierile și/sau adresele întocmite de către completul de judecată, motivele pe care se întemeiază aceste acte. În situația în care se poate ajunge într-un final la studierea dosarului, se mai poate constata o altă problemă la fel de gravă datorită consecințelor care pot decurge din aceasta : actele de la dosar nu sunt numerotate și nu sunt cusute decât după ce dosarul a trecut de faza procedurii premergătoare sau instanâa s-a dezinvestit, prin anularea cererii .

Datorită acestor nereguli care sunt atât în defavoarea instanței cât și a justițiabilului, prin faptul că nefiind întocmit corect dosarul -filele nenumerotate și necusute- completul de judecată anulează în mod incorect cererea justițiabilului pe motiv că nu a depus taxa de timbru sau că nu s-a conformat solicitărilor instanței în termenul acordat de aceasta, sau că reclamantul nu a comunicat instanței datele privind codul numeric personal, codul de identificare fiscală sau contul bancar – dupa caz- cu toate că în codul de procedură civilă se prevede această obligație în mod permisiv fiind folosit de către legiuitor termenul “dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant”, art. 194 lit. a. Prin aceste lipsuri, în orice moment pot să cadă din dosar acte, înscrisuri, taxele de timbru depuse, astfel că în momentul în care sunt necesare se constată lipsa acestora. Prin urmare, o astfel de procedură de regularizare conduce la îngrîdirea accesului liber la justiție punându-se accent pe forma unei cereri și nu pe rezolvarea fondului problemei dedusă judecății.

avocat Adina Socol