Imagini rare au fost surprinse, în această lună, într-o pădure din Banat. Un râs a fost filmat în județul Caraș-Severin cu ajutorul camerelor montate de către reprezentanții Asociației Wild Caraș-Severin.
“După multă muncă, am ajuns să suprindem cea mai rară felină de la noi din țară: râsul. După o lungă serie cu ghinion, când am găsit urme pe zăpadă în fața camerei și nu aceasta nu a funcționat, după ce am găsit urme la câțiva metri de cameră sau după ce am prins doar coada în cadru, a venit și momentul mult așteptat, un exemplar superb care trece exact în fața camerei”, a informat Asociația Wild Caraș-Severin.
Râsul nu este cea mai mare felină din Românic, ci și din Europa, ajungând chiar și la 45 de kilograme. Preferă pădurile întinse şi liniştite situate la altitudini ridicate. Coboară însă şi în zonele de dealuri înalte. În general este ataşat de locul său de trai, dar în lipsă de hrană face deplasări relativ lungi de până la 40 – 50 km.
Dupa multa munca, am ajuns sa suprindem cea mai rara felina de la noi din tara: rasul. Dupa o lunga serie cu ghinion, cand am gasit urme pe zapada in fata camerei si nu aceasta nu a functionat, dupa ce am gasit urme la cativa metrii de camera, sau dupa ce am prins doar coada in cadrul, a venit si momentul mult asteptat, un exemplar superb care trece exact in fata camerei.Rasul este cel mai mare felid din Europa (15 – 40, chiar 45 kg) este bine proporţionat, cu picioare putemice, adaptate pentru sărit. Are coada scurtă şi smocuri la urechi. Culoarea generală este roşcată, prezentând pe spate şi pe flancuri pete caracteristice mai închise, până la negru. Sunt foarte rare exemplarele la care aceste pete apar estompate. Pe partea inferioară a gâtului şi pe abdomen culoarea se deschide până la alb-galben. Trăieşte 12-14, maximum 18 ani. Vârsta se determină, cu oarecare aproximaţie, după dentiţie. Când este speriat sau atacat râsul mârâie şi pufăie ca şi pisica. În general râşii miaună plângător, destul de putemic, la început pe un ton mai înalt, apoi pe un ton mai grav, terminat printr-un mârâit adânc. În perioada împerecherii ţipetele râşilor amintesc de "concertul" pisicilor de casă. Atunci se aude noaptea mieunatul răguşit al masculilor şi ţipătul strident de apărare al femelelor curtate. Preferă pădurile întinse şi liniştite situate la altitudini ridicate. Coboară însă şi în zonele de dealuri înalte. În general este ataşat de locul său de trai, dar în lipsă de hrană face deplasări relativ lungi de până la 40 – 50 km.Râsul este, ca şi pisica sălbatică, un carnivor tipic, care preferă hrana proaspătă. Nu consumă cadavre vechi, ci doar cadavrele proaspete ale animalelor doborâte de el. Se hrăneşte cu cervide, godaci şi purcei, mamifere mai mici şi cu diverse păsări pe care le poate prinde. Pândeşte cu răbdare victimele cărora le sare în spate, fie de pe locuri înalte (ramuri groase, stânci), fie apropiindu-se furişat ca apoi, după câteva salturi, să-l facă pe cel decisiv în spatele victimei. La animalele de talie mare (la ciute, la cerbi, dar şi la vacile domestice) râsul se agaţă strâns de pulpele acestora, mâncând din zona anusului până ce prada cade epuizată de goană şi din cauza pierderilor de sânge. Rănile produse de râs şi urmele ghearelor acestuia sunt inconfundabile. Râsul îngroapă de multe ori, ca şi ursul, dar mult mai superficial, cadavrul animalului doborât. Râşii se împerechează începând cu luna februarie până la începutul lunii aprilie. Sarcina durează 70 de zile, după care femela fată 2-3, uneori 4 pui, care rămân orbi timp de 16-17 zile. Puii devin independenţi la vârsta de un an, iar maturi sexual la 2 ani. Culcuşul, în special cel de fătare, şi-l amenajează în locuri foarte retrase (fisuri în stâncă, vizuini, scorburi sau, mai rar, sub arbori dezrădăcinaţi). (Sursa: http://marasilva.ro/Rasul.php)
Publicată de Asociația Wild Caraș-Severin pe Sâmbătă, 11 August 2018
