Festivalul Internaţional Timişoara Muzicală – Ultimul act la Filarmonica Banatul

Festivalul Internaţional Timişoara Muzicală – Ultimul act la Filarmonica Banatul

- in Locale, Social, Stiri
0

Următorul concert simfonic al Filarmonicii „Banatul” Timişoara a fost programat pentru joi, 28 mai, şi marchează închiderea Festivalului Internaţional Timişoara Muzicală.

Maestru Mircea Tătaru a explicat că pentru început vom asculta Cântecele mării, Sea Songs, creaţie a compozitorului englez Ralph Vaughan Williams. Născut în 1872, a studiat vioara şi pianul în tinereţe, iar mai târziu a luat lecţii de compoziţie cu mari profesori printre care Max Bruch şi Maurice Ravel. A compus 9 simfonii, lucrări pentru orchestră de cameră, lucrări vocale şi a scris muzică de film. A fost deosebit de interesat de muzica folclorică engleză colectând de peste tot melodii care circulau oral din generaţie în generaţie.

Sea songs este o lucrare de aproximativ 4 minute care poate fi asemuită cu un marş. A fost scrisă în 1923 pentru a fi interpretată în anul următor, la expoziţia Imperiului Britanic de pe stadionul Wembley. Atunci Imperiul număra 58 de state; dintre el doar Gambia şi Gibraltar nu au luat parte la expozitie. Costul evenimentului a fost de peste 12 milioane de lire şi la vremea aceea a fost catalogat ca o manifestare unică în lume. Sea songs este un aranjament de trei cântece britanice, care a fost compus pentru orchestră militară, ca parte a doua din suita English Folk Song. Mai apoi Vaughan Williams a aranjat lucrarea ca piesă de sine stătătoare pentru orchestră de concert.
În continuarea programului simfonic avem parte de o surpriză — un Concert pentru tubă şi orchestră în fa minor, compus tot de Vaughan Williams. Concertul datează din 1954 şi a fost compus pentru primul tubist al London Symphony Orchestra, Philip Catelinet. Acesta a interpretat concertul în premieră la 13 iunie 1954, la pupitrul dirijoral fiind celebrul Sir John Barbirolli. Acel concert a marcat Jubileul de Aur al orchestrei London Symphony. Cel mai grav instrument al orchestrei ne va demonstra calităţi nebănuite — umor, lirism ardent şi chiar virtuozitate, în special în partea a treia. Fumuseţea acestui concert ne va fi dezvăluită de tubistul Siegfried Jung.

În contrast, în partea a doua a concertului simfonic vom asculta un concert pentru vioară. Deşi a scris 5 concerte pentru pian, Beethoven a scris un singur concert pentru vioară, terminat în 1806. În proiectele anului 1792 a mai existat un concert în do major, dar a rămas doar la nivel de fragmente şi schiţe. Beethoven nu compunea foarte repede, dar acest concert l-a terminat în doar câteva săptămâni, în noiembrie şi decembrie. Aceasta pentru că lucrarea fusese comandată pentru a fi interpretată cu o zi înainte de ajunul Crăciunului, în 23 decembrie. Franz Clement, care nu era numai un bun violonist, dar şi dirijor şi director la un teatru din Viena cunoscut sub numele de Theater An der Wien, nu a avut timpul necesar să-l înveţe pentru a-l cânta din memorie, astfel că l-a interpretat cu notele în faţă. Autorul celor 10 Sonate pentru vioară şi pian şi al Romanţelor pentru vioară, el a ştiut să pună în valoare toată gama resurselor expresive ale acestui instrument, mai ales că era o perioadă de creaţie de mare inspiraţie în care a dat naştere la lucrări de excepţie, devenite célèbre, cum ar fi Simfonia a III-a „Eroica” sau sonata pentru pian „Appassionata”.

Se observă că prin felul în care Beethoven a tratat instrumentul solist cât şi aparatul orchestral, el a continuat procedeele folosite de Mozart în concertele sale pentru vioară. Însă Beethoven reformulează legile de colaborare dintre ansamblu şi vioara solistă. În partea a II-a a concertului, bunăoară, Beethoven acordă o importanţă deosebită orchestrei prin atribuirea temei principale unor instrumente ale ansamblului. Cu toate că au fost destui interpreţi nemulţumiţi de acest mod de a trata vioara, ce părea a avea un rol secundar, vom vedea că intervenţiile cu caracter improvizatoric ale instrumentului solist, de o splendidă frumuseţe, ridică foarte mult rolul acestuia, intonarea temei fiind doar o rezolvare banală. Solistă în acest minunat concert va fi violonista Nina Karmon. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Walter Hilgers –a conchis maestrul Mircea Tătaru.

Gh. M.