Exponatul lunii mai la Muzeul Banatului: Coiful Gărzii Cetățenești din Timișoara

Exponatul lunii mai la Muzeul Banatului: Coiful Gărzii Cetățenești din Timișoara

- in Cultura, Locale, Social, Stiri
0

Cercetătorii Muzeului Național al Banatului din Timișoara au stabilit care este exponatul lunii mai 2020. Este vorba de Coiful Gărzii Cetățenești din Timișoara (prima jumătate a sec. al XIX-lea).

Șeful secției Istorie a Muzeului Național al Banatului Timișoara, dr. Zoran Markov, a explicat: În anul 1718, odată cu înființarea Magistratelor German și Rascian, în Timișoara au fost create și Gărzile Cetățenești înarmate, care au avut atât rol militar, fiind implicate în conflictul austro-turc din 1738-1739, cât și civil, asigurând paza și ordinea orașului, carantina spitalelor etc. Cunoscute sub numele de Bürgergarde și Freie Compagnie, aceste unități sunt destul de rar amintite în documentele de până în anul 1781.Odată cu acordarea drepturilor de oraș liber regesc în anul 1781, la Timișoara au fost reorganizate Gărzile Cetățenești, fiind dotate cu uniforme, arme și drapele noi.

Conform datelor statistice păstrate, în anul 1782 garda germană avea 154 membri, iar cea sârbească 118 membri. Două decenii mai târziu, în 1809, Garda Cetățenească din Timișoara număra 1400 pedestrași și 100 călăreți.Coiful a aparținut Gărzii Cetățenești din Timișoara, respectiv companiei de călăreți, recrutată în general din rândul etnicilor germani. Piesa a fost la origine una militară, aflându-se inițial în echiparea cavaleriei habsburgice. Coiful Mod. 1836 a fost introdus în echiparea cavaleriei habsburgice în anul 1836, fiind utilizat în perioada domniei împăratului Ferdinand I (până în anul 1848). Acest tip de coif era purtat de ofițerii companiilor de dragoni (unități de cavalerie medie, situate între cuirasieri și cavaleria ușoară, capabile să lupte ca și infanterie călare). Unitatea de călăreți din Timișoara era echipată cu uniforme similare dragonilor austrieci. Coiful a fost donat muzeului de către consilierul local Meskó Béla în anul 1904.

Calota semisferică este realizată prin presare din tablă metalică subţire; în partea frontală a calotei există o placă metalică din alamă cu marginile decorate cu motive vegetale stilizate, iar în zona centrală sunt prezente două litere mari din alamă: “F” şi “I”, monograma împăratului Ferdinand I. Pe laturile calotei sunt fixate două obrăzare subţiri din alamă, alungite şi segmentate; ele sunt fixate de calotă cu câte un inel din alamă, prins în gura unui cap de leu, pe ambele părţi. Deasupra există o creastă masivă, din alamă, bogat decorată. În partea frontală a crestei este redată stema bicefală a Austriei, deasupra căreia apare un blazon. Pe cele două laturi ale crestei apare un decor identic: un leu sugrumând un şarpe stilizat. În interiorul coifului se păstrează curelăria originală, pentru fixarea pe cap şi cureaua inferioară de la bărbie“, a explicat dr. Zoran Markov.