EDITORIAL: Avem nevoie de Tatăl Nostru …

EDITORIAL: Avem nevoie de Tatăl Nostru …

de Robin H

Editorial, adică ce zice opinia publică de cutare chestiune de interes public …  Mare lucru să fii capabil să cuprinzi așteptările cititorului, să le împaci cu propria viziune. Întâi să vorbim despre Cetățean.

 Puzderie de fundații și asociații dom’ne și e bine că există dacă fac și treabă. Numai că esența diferă de la om la om fără a se considera interesul public iar finalul îl știm bine pe la multe ong-uri: tulai în politică!

Hai să zicem că luăm la întâmplare nu’ș ce fundație sau asociație românească. Începutul a fost meritoriu mai ales că în ditamai universitatea trebăluiau niscai sutane însoțite de prozeliți, un fel de utc-iști cu crucea pe piept ce voiau să bage icoane în aulă, să făurească un lăcaș în curte eclar că o luaseră razna. ONG-ul însă i-a tras de pulpană și s-au lăsat ei păgubași. Apoi tinerii studenți ce se făcuseră astfel cunoscuți, și-au luat nasul la purtare, unul s-a descoperit mare om politic, împreună au sărit calul: cică cineo fi acela Tatăl Nostru ce se auzea la 5:00 am la Radio România?! Al cui o fi Tatăl acela?

Întâmplător azi chiar se discută tematica religie în școli. Europa a reușit în mai toate timpurile păstrând un compromis inteligent. La noi este permisă ora de religie și poate diversificăm dacă introducem doar la elevii mai mari ceva de genul Istoria Creștinismului (inclusiv DVD) sau le permitem să cunoască Tragedia Veacurilor (Ellen White) ce ar fi o învățătură durabilă iar viața religioasă a tinerilor ar fi pe mâini bune. Dar aici ziceam că vorbim de Tatăl Nostru care între timp a fost izgonit de la postul public de radio, nimeni nu a întrebat cetățeanul, a contat doar zeflemeaua unora ce azi susțin poponeii mâine se zborșesc la orice e tradiție la popor. Oamenii plătesc taxa radio și nimeni nu-i întreabă una alta: în septembrie 2014 Tatăl Nostru Aus/Kaput! Se pare că un grup minoritar a izgonit o tradiție majoritară.

Numai că, și începe offff-ul, chestiunea se învârte în jurul noțiunii de interes public. Păi ce o fi acela?Ne pune stăpânirea să plătim taxa la radio/tv, la asta suntem buni, dar binele public (interesul public) este de multe ori fentat. În primul rând ei sunt obligați să ne informeze, apoi, să răspundă celor interesați de activitatea lor. Păi ce face TvR dacă n-a catadicsit să difuzeze filmul cel premiat ˝Pozițiacopiluluiˮ ăl mai mare premiu cucerit vreodată de un film românesc, asta pen’că așa apreciază nu știu ce kozoroc cu ochelari de cal? (Ce ar trebui să vadă omul știm noi, manipularea e la mâna noastră). TvR are și programe bune dar și lacune. Radio-ul public avea o perlă fără seamăn difuzată începând cu 1933, tăiată de pcr, reluată în ’90 la 5:00 am când începea programul, rugăciunea Tatăl Nostru muzica Ciprian Porumbescu, numai că ăștia au suprimat rugăciunea: asculți dacă vrei pe internet! Rugăciune spectacol?

Păi bine oameni buni! Oare nu sunt destule după voia lor, după cum vor ei acolo pe sticlă? Oare nu a impus minoritatea carnavalul lesby & comp (doar suntem în UE, sic!) deși majoritatea nu privea cu ochi buni? Uite ca avem astăzi minoritatea care nu numai că își impune gusturile ei dar interzice majorității practicile consacrate care eventual au ajutat și fixat apartenența neamului pe acest pământ. Minoritatea refuză a privi lucrurile în față și omul obișnuit care se scoală dimineața nu mai are parte de Tatăl Nostru! Asta pentru că minoritatea celor fals spirituali sfidează majoritatea cu adevărat spiritual religioasă. Uite cum am ajuns ca instituția publică (RadioRomânia) ascultă de o minoritate cu preferințele ei discutabile.

Sigur că au trecut câteva luni de atunci însă de aici din Banat, poate aud și pe la Capitală, le transmitem tuturor un mesaj: nu vă mai jucați cu cetățeanul! Țara Românească trebuie să ne audă, că nu din Ardeal sau Moldova au pornit cei dornici de blasfemie si au reușit să închidă gura lui Tatăl Nostru. Niscai mitici trebuie că se joacă cu nația, zic că au și ei activitate, obțin și niște sponsorizări, e traiul scump acolo …. Oare cum ar fi dacă acest editorial ar ajunge pe masa instituțiilor publice în discuție,RTv și RR, instituții ce ar decide foarte curând atât difuzarea filmului premiat cât și șoptirea din nou a Rugăciunii ?

A luat cineva cumva atitudine? Cei care pot zice ceva tac și ceilalți muncesc, n-au timp să și gândească. Cetățeanul a fost întrebat? Situația se remediază sau Parlamentul va trebui să prezerve interesul public. România este țară în tranziție. Trebuie ca toți să fim atenți ca buruienile să nu năpădească ogorul public.