Medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara vin cu o serie de sfaturi utile cu privire la modul de administrare al antibioticelor.
„Printre situațiile de abuz se numara administrarea unei doze inadecvate, pe o durată prea lungă, a unui antibiotic cu un spectru bacterian prea larg, nerespectarea indicațiilor antibiogramei sau cunoștințe limitate în ceea ce privește antibiotice vechi, dar eficiente. Tot aici sunt incluse și căile de administrare incorect alese: fie o administrare intravenoasă pe o perioadă prea îndelungată, fie alegerea administrării sistemice (orală sau injectabilă), când administrarea locală (ex. picături pentru urechi) ar fi fost suficientă pentru tratarea infecției. Se estimează că jumătate din antibioticele administrate în infecții nu sunt necesare. Rezistența la antibiotice este un proces natural, care este însă accelerat de abuzul de medicamente. Rezistența la antibiotice poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, iar un număr tot mai mare de infecții, cum ar fi pneumonia, tuberculoza, gonoreea sau salmoneloza răspund tot mai greu la tratament, odată cu reducerea eficienței antibioticelor. O consecință directă a rezistenței la antibiotice o reprezintă costurile crescute la nivelul familiei și societății, cauzata de creșterea numărului de zile de spitalizare, a costurilor medicale în general și a mortalității”, a explicat Ioana Malita, medic primar farmacologie.
Se apreciază că, dacă rezistența la antibiotice va crește în continuare, până în 2050, 10 milioane de oameni vor deceda anual datorită lipsei de tratament.
„Printre soluțiile propuse pentru reducerea riscului de abuz în utilizarea antibioticelor se numără: prescrierea antibioticelor doar conform ghidurilor și protocoalelor actualizate, doar atunci când sunt necesare, prevenirea apariției infecțiilor prin vaccinare, igiena mâinilor și a alimentelor, sexul protejat. Antibioticele trebuie administrate doar atunci când sunt prescrise de medic, cu urmarea strictă a indicațiilor acestuia în ceea ce privește doza, ritmul și durata de administrare. În lipsa unei acțiuni urgente, ne vom îndrepta către o eră post-antibiotică, cu lipsa unor medicamente eficiente în tratamentul infecțiilor. Introducerea unor antibiotice noi nu reprezintă o măsură pe termen lung. Singura modalitate de combatere a abuzului o reprezintă conștientizarea populației și a personalului medical asupra riscurilor și consecințelor, cu reducerea consumului de antibiotice, dar și a expunerii față de patogeni și bacterii rezistente”, a precizat Ioana Malita.
