În Timiş există mai multe produse tradiţionale recunoscute de sistemul naţional de calitate, dar nu au reuşit să treacă graniţa şi să acceseze piaţa Uniunii Europene, fiindcă nu au fost înregistrate în catalogul Comisiei Europene.
Deocamdată România are numai patru produse intrate în circuitul Uniunii Europene de calitate. Este vorba de Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibăneşti şi Novacul afumat din Ţara Bârsei. Atât. De aceea prof. dr. Doru Petanec, directorul DAJ Timiș, a atras atenţia că în judeţ există produse tradiţionale pe panificaţie, dar şi brânzeturi din lapte de oaie sau apicole, dar nu sunt înregistrate la nivelul UE. De aceea fermierii sunt rugaţi să vină la direcţie pentru a afla ce au de făcut. Prin urmare, Direcția Agricolă Județeană (DAJ) Timiș a organizat, marţi 27 iunie, o dezbatere publică pentru promovarea sistemelor Uniunii Europene de calitate, în ceea ce priveşte înregistrarea şi promovarea produselor tradiționale româneşti autentice. La eveniment, au participat şi doi specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Dana Popa şi Ionuţ Diaconeasa, care au încercat să îi convingă pe producătorii agricoli din Timiş că vor avea foarte mult de câştigat dacă îşi vor înregistra produsele în sisemul de calitate al Uniunii Europene. Simpozionul a avut scopul de informare și promovare a sistemelor de calitate denumire de origine protejată (DOP), indicaţie geografică protejată (IGP) şi specialitate tradiţională garantată (STG ). De asemenea, au avut loc şi discuții cu privire la înregistrarea de noi produse românești protejate la nivel european. S-a dezbătut și ce înseamnă un sistem de calitate în baza Regulamentului Comisiei Europene nr.1151 din 2012.
„Producătorii agricoli în primul rând trebuie să vrea să îşi certifice produsul la nivel european, fiindcă au avantaje foarte mari, prin recunoaşterea calităţii produsului, a denumirii lui, cât şi a regiunii de unde provine, înseamnă oportunitatea deschiderii de noi pieţe în Europa sau în ţări terţe. Avem exemple din România care au accesat inclusiv piaţa din SUA după ce s-au certificat la nivel european. Este o procedură care nu e complicată, ci mai degrabă complexă. Trebuie să colaboreze cu reprezentanţii ministerului de la Direcţia Agricolă Timiş şi cu Serviciul de Industrie Alimentară de la MADR. Apoi, după o perioadă de câteva luni, intră în circuitul european de atestare. Produsul se supune unui organism de inspecţie şi control, iar dacă e nevoie, pe parcurs, Comisia Europeană cere clarificări şi în final produsul va fi înregistrat în baza de date a Comisiei Europene”, a declarat Ionuţ Diaconeasa, secretar de stat în cadrul MADR.
Gh. M.
