Prețurile materialelor necesare implementării proiectelor cu finanțare de la Uniunea Europeană s-au triplat pe fondul războiului Rusia –Ucraina și i-au dus la disperare pe fermierii din Timiș, la care se adaugă neactualizarea cursului valutar și birocrația care îngreunează totul.
Sebastiano Stoppa, directorul administrativ al Emiliana West Rom Dudeștii Vechi, care lucrează 12.000 de ha, deține 1.400 de vaci Limousine și are peste 120 de angajați, atrage atenția despre problema tot mai complicată a fondurile pentru agricultură ce trebuie implementate de la Uniunea Europeană. Emiliana West Rom are în derulare proiecte de 20 de milioane de euro, iar marea dificultate este că s-au triplat cheltuielile. Fermierii fac previziuni, depun bugete exacte, dar majorările incredibile de prețuri, din 2022, au dat totul peste cap și sunt mari dificultăți.
“Este foarte grav când ai prevăzut că o hală costă un milion de euro, iar acum prețul a crescut la aproape 3 milioane de euro”, a spus Stoppa. O altă chestiune ridicată de directorul de la Emiliana este că nu se găsesc utilaje și echipamente pe piață pentru implementarea proiectelor.
”Dacă dai comandă, acestea îți sunt aduse după un an chiar doi. E inacceptabil acest mod de lucru. De aceea se întârzie finalizarea proiectelor europene“, a subliniat Stoppa.
Roșca deține 400 de vaci de lapte și lucrează 1.000 de ha de teren agricol, unde practică cultura mare. A accesat un proiect de 2,7 milioane de euro în 2017, dar are mari dificultăți să îl pună în practică, din cauza birocrației.
Fermierii susțin că situația s-a agravat și mai mult acum în pandemie, când inflația a crescut foarte mult și s-a majorat și cursul valutar. În această perioadă, există un risc foarte mare ca un fermier care a accesat proiecte de la Uniunea Europeană să intre în insolvență din cauza neactualizării cursului valutar. De aceea se înregistrează diferențe foarte mari între atunci și acum și fermierii au pierderi din cauza cursului valutar care avea o valoare, când au fost aprobate proiectele, în urmă cu doi – patru ani, iar acum are o valoare mai mare.
Conform MADR, nu mai sunt bani la AFIR, iar bugetul este depășit cu 300 de milioane de euro. Se speră la o rectificare bugetară. Pe de altă parte Iulian Bucătaru, directorul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 5 Vest Timișoara, a explicat că deja este dată ordonanța nr. 64 din 2022, privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri de la Uniunea Europeană, pentru beneficiarii publici, nu privați.
”OUG nr. 64 este data, dar nu știm în ce măsură se obține acceptul Comisiei Europene pentru punerea ei în aplicare pentru a putea ajuta pe toată lumea inclusiv pe cei care urmează să fie selectați și vor semna un contract de finanțare. Vom vedea în ce măsură OUG nr. 64 va putea să îi ajute pe cei care au contracte de finanțare în derulare sau pe cei care urmează să aibă aceste contracte cu studiul de fezabilitate la prețuri întocmite în 2021 și au fost notificați cu selectarea proiectului în 2022, când deja prețurile au sărit foarte sus, sub motivația războiului Rusia -Ucraina. În ce măsură cele două categorii de beneficiari ar putea fi ajutate deocamdată nu știm”, a explicat Bucătaru.
Fermierii acuză speculațiile făcute din partea celor care fac oferte de prețuri. Evident că toată lumea spune că dacă nu mai e COVID19, e războiul din Ucraina. Așa au loc distorsiuni ale pieții cu efecte directe asupra prețurilor materialelor de construcții, care din diferite motive au ajuns să fie foarte mari sau au crescut foarte mult fără că cineva să poată stabili faptul că s-au majorat sau nu.
”Chiar dacă Comisia Europeană nu ar da acceptul pentru punerea în aplicare a ordonanței, mă gândesc că trebuie să se caute soluții pentru compensarea acestor majorări ale prețurilor prevăzute de OU nr. 64, măcar în parte din bugetul de stat, nu neapărat din bani europeni. Problema a depășit cu mult nivelul teritorial local, ci ține de minister sau de UE. Din câte știu ministerul este în așteptarea unui răspuns de la Comisia Europeană raportat la aplicarea OUG nr 64. Problema e că în prevederile acestui document nu se regăsesc beneficiarii privați. Indiferent când se va pune în aplicare mecanismul de compensare, la un moment dat beneficiarii publici vor putea recupera cheltuielile făcute în plus peste ceea ce a prevăzut contractul de finanțare, din cauza creșterii prețurilor la materiale. Vorbim numai de beneficiarii publici, cărora într-un fel sau altul tot va trebui să li se dea banii”, a încheiat Bucătaru.
