Cu cati bani au ramas in buzunare lucratorii romani dupa transferul taxelor sociale de la angajator la angajat? Interviu cu presedintele CNS Cartel ALFA Timis, Corneliu Podoleanu

Cu cati bani au ramas in buzunare lucratorii romani dupa transferul taxelor sociale de la angajator la angajat? Interviu cu presedintele CNS Cartel ALFA Timis, Corneliu Podoleanu

- in Educatie, Locale, Slider, Stiri
0

Sindicaliștii de la CNS Cartel ALFA – filiala Timiș au făcut o analiză cu privire la efectele rezultate în buzunarele lucrătorilor în urma aplicării O.U.G. 79/2017 – transferul taxelor sociale, coroborat la bugetari, cu aplicarea anumitor prevederi ale Legii 153/2017. Corneliu Podoleanu, președintele UST a CNS Cartel ALFA – filiala Timiș a acceptat o discuție liberă cu banatulmeu.ro despre concluziile analizei. Acesta explică cine a pierdut și cine nu după transferul de taxe. Podoleanu vorbește și despre creșterea reală a salariilor în educație sau despre ce perspective există pentru gradul de colectare a taxelor sociale.

 Suntem aproape de sfârșitul lui februarie, puteți să ne faceți o scurtă analiză a situației cu privire la efectele transferului taxelor sociale, atât în mediul bugetar, cât și în cel economic – privat, adică mai exact cine a pierdut prin aplicarea O.U.G. 79/2017 ?

În mediul bugetar, cel puțin din informațiile pe care le avem noi la ora actuală, nu se înregistrează pierderi la salariul net al angajatului, datorate aplicării transferului taxelor, au fost anumite scăpări ale O.U.G. 79/2017, datorate în principal lipsei unui Studiu de Impact, sesizate de noi și care au fost corectate (o corecție este făcută prin O.U.G. 3/2018), sau sunt în curs de corectare. La educație, spre exemplu, există o creștere firavă la salariul net, de cca. 3,8 %, ca efect al măririi salariilor cu 25 %, de la 01.01.2018.

Dacă există pierderi ale venitului net al angajatului în sistemul bugetar, acestea se datorează în principal aplicării anumitor prevederi ale Legii 153/2017, intrate în vigoare de la 01.01.2018, printre care amintim,  plafonarea sporurilor la 30% (poliție, sănătate, educație etc.), aplicarea Regulamentelor pentru condiții de muncă pe sectoare, etc.  acest lucru se va atenua pe parcurs, prin intrarea în vigoare a măririlor de salarii preconizate pe parcursul anului 2018. (de exemplu de la 01.03.2018 – în educație crește cu  20 %), norma de hrană la unele categorii de lucrători, tichete de vacanță, etc.

La ora actuală există o problemă legată de CM-uri (Concediile Medicale  prenatale, etc.), pe care Ministrul Vasilescu împreună cu Ministrul Teodorovici, din semnalele pe care le avem din CDS – MMJS, o să le rezolve printr-o O.U.G.- sperăm până vineri. Problema CM-urilor, cred că va rămâne, atâta timp cât nu se lucrează și la plata CM – urilor către beneficiari (angajat) în termen de maxim 5 zile, de când se primesc documentele, de către Casa de Sănătate, unde știm cu toții cât de greu se mișcă în această direcție, există situații de întârziere la plată a CM-urilor și de peste un 1 an de zile.

În mediul economic (privat), există cca.1.000.000 de angajați la nivel național (din estimările CNS CARTEL ALFA), cărora le-a scăzut salariul net, prin acest transfer al taxelor sociale.

Am înțeles din discuții,  că în unele unități din mediul economic au fost negociate și găsite soluții temporare, prin care pierderile veniturilor lucrătorilor, au fost compensate prin anumite beneficii, cum sunt premieri, tichete de masă și altele, există unități la care a fost efectuat transferul taxelor corect – fără pierderi ale salariului net și nici ale venitului lucrătorului, depinde de cum a înțeles fiecare angajator să își fidelizeze lucrătorii.  Efectele acestor soluții de moment se vor vedea în timp,  mai ales la pensie și în perspectivă, la asigurările de sănătate private obligatorii, pe care noi bănuim că se pregătesc tuturor lucrătorilor din România. De fapt cred că aici este cheia acestui transfer al taxelor de la angajator la angajat, mai exact deschiderea oportunităților marilor operatori internaționali (pensii si asigurări de sănătate privată) de a-și optimiza profitul pe o piață de cca 5,6 mil. de clienți, un exemplul îl avem la sistemul de pensii pilonul II.  Personal nu am nici o garanție că aceste sisteme vor fi gestionate în favoarea asiguratului/lucrătorului român, un exemplul concret l-am văzut la bănci, prin modul în care acestea au transferat profitul din România la banca centrală în străinătate, prin diferite artificii  și cum dobânzile la creditele de la noi sunt printre cele mai mari din UE.

 Cum credeți că va fi gradul de colectare al acestor taxe sociale?   

Cred că în prima fază, colectarea taxelor se apropie de cea estimată de guvernanți, mai bună decât în trecut. În perspectivă după cum cunoaștem din experiențele anterioare, în diferite situații angajatorii sunt inventivi-creativi, rămâne să vedem.

Ce părere aveți despre creșterea salariului minim pe economie la 1900 lei?

Creșterea salariului minim pe economie la 1900 lei, consider că este un lucru bun,  privit din perspectiva lucrătorului. Un alt lucru bun, din câte am înțeles de la actuala guvernare este că se dorește, luarea în calcul la pensie a orelor suplimentare. Din câte se știe în mediul economic, se practică orele suplimentare, chiar și în exces (de multe ori cu acceptul lucrătorului – care are de plătit: coșul zilnic, utilitățile, rate la bănci, școală copii, etc.), este o metodă uzuală de a nu angaja personal suplimentar și de a ține într-o anumită limită, planificată, cheltuielile cu munca vie pe unitate, până la momentul de față lucrătorul pierde pe termen lung la pensie și nu numai.

Cum a rămas cu mult discutata modificare a Legii Dialogului Social – Legea 62/2011?

Noi ca filiala Timiș a CNS CARTEL ALFA, am participat în mod activ la propunerile de modificare a acestei legii, am organizat o serie de întâlniri cu parlamentarii de Timiș la care am venit cu propuneri concrete.

În momentul de față sunt purtate discuții, ni se fac multe promisiuni și sper ca ele să nu fie  condimentate cu minciuni. Unul din efectele negative ale acestor tergiversări în asumarea unor decizii din partea guvernanților, cu privire la modificarea acestei legi, îl constituie scăderea drastică a numărului de Contracte Colective de Muncă, raportate pentru anul 2017, la nivel național sunt  – 7.186 CCM-uri, din care semnate între: Sindicatul reprezentativ/reprezentanții angajatorului – 1.051; Reprezentanții federației sindicale reprezentative împreună cu reprezentanții aleși ai salariaților/reprezentanții angajatorului – 170; Reprezentanții salariaților/reprezentanții angajatorului – 5.965 – sursa ITM central. Merită făcută o analiză separată  pe acest subiect.