Cronică muzicală: Pro Musica, un basm în acorduri de folk-rock, la Timișoara

Cronică muzicală: Pro Musica, un basm în acorduri de folk-rock, la Timișoara

- in Fără categorie
0

Eveniment aşteptat de peste un an la Timișoara. Concertul Pro Musica s-a vrut a fi mai mult decât un concert oarecare, întrucât a avut atât un caracter aniversar, cât şi unul de reunire. Şi iată că reunirea mult promisă, dar mai ales aşteptată de către publicul timişorean a avut loc duminică, la Sala Capitol.

Spectacolul, pentru că a fost mai mult decât  un concert, a fost foarte bine structurat, conţinând toate etapele evoluţiei şi dezvoltării artistice, cât şi stilistice a formaţiei înfiinţată şi condusă de Ilie Stepan, începând cu anul 1973.

Prima parte a spectacolului a prezentat perioada Folk, frumoasă şi lirică pe de o parte, iar pe cealaltă parte reprezentantă al curentului protest-song afirmat de Bob Dylan. Evoluţia lirică, dramatică şi minunată a lui Doru Iosif, acompaniamentul deosebit de fin la claviaturi al lui Doru Apreotesei, basul subtil şi rafinat al lui Dixie Krauser, basul vocal profund şi excepţional al lui George Găinăce susţine partitura lui Doru Iosif, precum şi conducerea ansamblului cu clarviziune şi atotcuprinzătoare a lui Ilie Stepan, a creat oatmosferă excepţională, transmiţând publicului parfumul anilor ’70.

Partea a II-a a spectacolului ne-a adus transformarea stilistică a grupului, Rock-ul fiind noul stindard sub care au evoluat membrii Pro Musica. Evident, în această nouă perioadă a avut loc maturizarea stilistico-artistică a fiecărui membru, şi totodată apariţia unor noi instrumentişti ce s-au alăturat grupului, fiecare în parte dînd noi valenţe interpretative formaţiei. Astfel Pro Musica devine remarcată nu numai în Timişoara, ci şi pe plan naţional, devenind una din cele mai importante formaţii din România. Dovadă turneele în ţară, cât şi multele concerte din Bucureşti şi alte oraşe importante unde şi-au câştigat aprecierea şi respectul publicului, dar mai ales a criticii muzicale ale genului.

Dacă în prima perioadă textele sunt ale grupului sau cântece scrise pe versurile unor mari poeţi, ex, Mihai Eminescu, în această a doua perioadă Rock, textele aparţin a doi importanţi poeţi-scriitori timişoreni: Marian Odangiu şi Ştefan Dandu. Aceştia fiind foarte apropiaţi grupului, au reuşit prin textele lor să exprime, ideile şi trăirile exprimate de membrii Pro Musica prin note şi acorduri muzicale.

Tot în această parte îşi fac intrarea în scenă Lică Dolga (tobe), Mario Florescu (percuţie şi voce), Bujor Hariga cu solourile lui deosebite, şi Horia Crişovan, bine integrat în trupă cu intervenţii de chitarist de clasa, alături de, bineînţeles, Dixie Krauser, ce explodează într-un mod inconfundabil cu cele 4 chitări bas, dar şi vocea sa sensibilă, şi puternică deopotrivă, în pofida problemelor medicale grave avute. Maestrul Ilie Stepan aduce cu sine susţinerea lui plină de viaţă şi necontenită pe parcursul întregii părţi, invitând şi publicul să participe activ la această atmosferă de basm rock.

La reuşita acestui spectacol au contribuit cele două voci feminine, Vera Ciocan şi Dana Borteanu, luminile, scenografia şi imaginile ilustrate în fundal, şi mai puţin sunetul, care din păcate nu a reuşit să fie la înălţimea evenimentului.

Totuşi, grupul Pro Musica a reuşit să treacă peste acest impediment major – nu există Rock fără sunet- şi să transmită publicului încă de la primele cântece, şi nu piese, emoţia, frumuseţea, gingăşia, şi forţa artistică a formaţiei.

Într-un cuvânt: un spectacol minunat, creionând în mod aparte istoria Timişoarei muzicale, pe care noi timişorenii sperăm să-i revedem şi să-i reauzim cât mai curând.

 

 

Foto: Constantin Duma