Cornel Sămărtinean, PNL Timiş : Patru obiective ale relațiilor bilaterale România – Ucraina, în contextul tensiunilor cu Rusia

Cornel Sămărtinean, PNL Timiş : Patru obiective ale relațiilor bilaterale România – Ucraina, în contextul tensiunilor cu Rusia

- in Politica
0

Patru obiective majore au stat la baza discuțiilor dintre președintele României, Klaus Iohannis și președintele Ucrainei, Petro Porosenko cu ocazia vizitei pe care președintele României a efectuat-o la Kiev, săptămâna trecută la invitația omologului său, ucrainean.

 În primul rând România își dorește un vecin stabil din punct de vedere politic, care să facă pași concreți în ceea ce privește consolidarea statului de drept.

 În al doilea rând, România vrea o Ucraină mai stabilă economic, pentru că asta ar însemna un partener real din acest punct de vedere, cu o piață interesantă de desfacere.
În al treilea rând, România vrea să rezolve câteva dosare bilaterale spinoase cu Ucraina, care au minat relațile dintre cele două tări în ultimii 20 de ani: canalul Bâstroe, datoriile de la combinatul Krivoi Rog, situația minorității române din Ucraina.

În al patrulea rând, România dorește ca Ucraina sa fie de partea Republicii Moldova  în formatul de negocieri 5+2 privind Transnistria, astfel încât să se încerce izolarea politică a Rusiei. România prin vocea președintelui său, și-a reafirmat poziția solidă în interiorul Uniunii Europene din punct de vedere politic, edificator în acest sens fiind  recenta vizită pe care președintele României a efectuat-o în Polonia. Una din concluziile care s-au desprins din întâlnirea la nivel înalt, a fost aceea că România și Polonia încearcă să creeze un binom puternic în flancul estic al NATO și UE.

“Este absolut necesar să ne asigurăm aliații, în special pe cei din flancul de est, că ei vor fi sprijiniți în cazul oricărei provocări prevăzute de Articolul 5 al Tratatului Alianței Atlantice”, este declarația generalului Adrian Bradshaw, comandantul adjunct al forțelor NATO din Europa. Este o declarație așteptată cu siguranță de liderii țărilor NATO situate la granița Alianței sau chiar cu Rusia, așa cum este și țara noastră, având în vedere faptul că se pune întrebarea dacă Alianța va reacționa și mai ales cum, dacă va aplica Art. 5 în cazul în care Rusia  are în plan un atac asupra unuia din statele membre aflate in vecinătatea sa.

“În acest context, vizitele președintelui Klaus Iohannis la Varșovia și apoi la Kiev, susținerea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, prefigurarea unei alianțe România-Polonia-Ucraina (toate trei parteneri speciali ai SUA) au fost absolut necesare. O temă de interes major pentru România o constituie, situația din Crimeea. În cazul anexării Crimeei și al escaladării conflictului din estul Ucrainei se impune necesar ca în  politica externă românească  să avem o linie fermă de condamnare a acțiunilor Rusiei și de susținere a principiului inviolabilității teritoriului suveran. Un alt mare obiectiv pe care președintele României l-a bifat la Kiev a fost  asigurarea sprijinului României in bătăliile diplomatice din UE și de la ONU, acolo unde aliații tradiționali sau conjuncturali ai Rusiei încearcă să blocheze sau să îndulcească sancțiunile la adresa Kremlinului”, susţine Cornel Mircea Sămărtinean, deputat PNL de Timiș.

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *