Ştefan Drăgulescu, Coleta de Sabata, Ioan M. Anton şi Tiberiu Ceia sunt cetăţeni de onoare a Timişoarei. Ceremonia de decernare a titlurilor a avut loc luni cu ocazia zilei oraşului.
„Astăzi, 3 august, sărbătorim ziua Timișoarei și omagiem ziua în care Armata Română a intrat în Timișoara, în 1919, consființind trecerea Banatului sub administrație românească. S-a împlinit atunci un vis de secole, visul ca toate teritoriile să fie împreună și să constituie România. Am considerat că într-un așa moment este important să decernăm titlul de cetățean de onoare unor mari personalități ale orașului din două domenii de activitate: pe de o parte din domeniul academic și pe de alta din domeniul cultural artistic”, a spus primarul Nicolae Robu.
Coleta de Sabata a fost prima femei rector a Universităţii Politehnica din Timişoara, în perioada 1981-1989, autoare a zeci de volume ştiinţifice şi beletristice a fost emoţionată la primirea premiului.
„Este una dintre cele mai fericite zile din viața mea, pentru că în orașul pe care îl iubesc de zeci de ani, am primit un înalt titlu care mă onorează. Ingineria și beletristica s-au întâlnit tot timpul, dar cu discreție. Prima carte pe care am scris-o în calitate de co-autor a fost în urma cu 45 de ani, când UPT a sărbătorit 50 de ani de existență”, a spus Coleta de Sabata.
Printre noii cetăţeni de onoare a Timişoarei se numără şi Tiberiu Ceia, artist de muzică populară. Tiberiu Ceia s-a născut la data de 16 iulie 1940 în Timișoara. Încă de la frageda vârstă de cinci ani, artistul a început să cânte prin casă odată cu muzica Ioanei Radu și a Mariei Lătărețu, în timp ce acestea erau difuzate la radio. La 5 ani, la Grădina Capitol din Timișoara, Tiberiu Ceia a cântat “Cruce albă de mesteacăn”, cântec învățat de la tatăl său.
Debutul său oficial a avut loc în anul 1967, pe scena Operei din Timișoara.Tiberiu Ceia a plecat la drum alături de ansamblul Doina Oltului sub îndrumarea directorului Gheorghe Stan. Pentru muzică, în 1978 și-a abandonat cariera de profesor de Literatura română. “Țin cont de ziua în care mi s-a acordat, pentru că a fost de ziua orașului meu drag. Emoția a fost cu atât mai puternică, pentru că în 1943, în acest loc, în Rectoratul Politehnicii, socrul meu a înființat CEC-ul. (…) Sunt născut în Mehala. <<Tot Banatu-i fruncea, dar Mehala e capitala>>. Aceasta a curs într-o vorbă a oamenilor veniți de la țară, care au venit cu cântecele lor în Mehala, de unde eu am învățat cântecul popular”, transmite artistul Tiberiu Ceia.
