România celebrează pe data de 9 mai Ziua Europei, aniversare dedicată unităţii europene. În fiecare an, în această zi, se sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană.
„Anul acesta se împlinesc 61 de ani de la începerea construcției europene și anume 61 de ani de la făurirea ei, 61 de ani de prosperitate și libertate toți cetățenii Uniunii Europene. Principiile și valorile Uniunii Europene, solidaritate, prosperitate, sustenabilitate reprezintă pilonii funcționării Uniunii Europene pentru o Europă socială și puternică la nivel global. Soluțiile identificate și asumate de liderii europeni în ultima perioadă au fost rezultatul consensului și a înțelegerii că doar o Europă puternică este o asigurare de viaţă pentru toate statele membre. România a împlinit 11 ani de când a devenit stat membru al Uniunii Europene, 11 ani în care am dovedit că suntem un partener credibil şi loial proiectului european. Am fost deschişi acestui parteneriat, convinşi fiind că doar într-o Europă unită putem asigura o mai mare bunăstare cetăţenilor români. Pentru România, consolidarea pe mai departe a integrării europene rămâne un obiectiv strategic. România pledează pentru întărirea coerenței acțiunii în cadrul Uniunii Europene, pentru o abordare solidară și incluzivă la nivel european, bazată pe definirea și urmărirea unor obiective concrete, în concordanță cu interesele cetățenilor europeni. În ultimii ani ne-am situat printre promotorii cei mai activi ai continuării și consolidării procesului de integrare europeană. Angajarea fermă și contribuția la eforturile vizând identificarea de soluții la provocările cu care Uniunea Europeană se confruntă sunt recunoscute ca atare de partenerii noștri și reprezintă confirmări ale rolului pe care România îl are astăzi în familia europeană”, spune parlamentarul de Timiș, Cornel Sămărtinean.
Începând cu componenta financiară, aderarea României la Uniunea Europeană ne-a adus beneficii majore în principal prin posibilitatea accesării fondurilor europene. Din 2005 și până în prezent, României i-au fost alocate preponderent bani europeni pentru dezvoltarea rurală şi plăți directe în agricultură. Uniunea Europeană gestionează direct aproximativ 24% din fondurile europene, ceea ce reprezintă 35 de miliarde de euro anual, sumele fiind distribuite sub formă de granturi şi contracte europene pe bază de competiţie europeană între aplicanţi din toate statele membre pe baza calităţii proiectelor primite.
„Consider că fondurile europene trebuie să constituie gura de oxigen pentru țara noastră. În acest sens, trebuie să punem accent pe proiecte și investiții reale, care să susțină producția internă și care să ducă la atingerea nivelului de performanță al celorlalte state membre ale Uniunii Europene.Accesarea de fonduri europene utilizând mecanismele naționale este șansa dezvoltării României prin investiții consistente în toate sectoarele importante.Constatăm că superbirocratizarea, hățișul legislativ în procedurile de accesare a fondurilor europene, precum și schimbarea regulilor în timpul jocului sunt câteva din cauzele care au determinat ca până acum să nu fim performanți în acest domeniu. România are menirea ca până în anul 2020 să absoarbă cât mai multe fonduri europene din actualul exercițiu financiar, astfel încât să beneficieze de o dezvoltare reală iar cetățenii să aibă parte de bunăstare, la fel ca și în țările din vestul Europei. Doar cu ajutorul fondurilor europene putem deveni mai competitivi în Europa și mai frecventabili inclusiv pentru investitorii străini.
Ca și provocări viitoare, exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă oportunitatea pentru România de a contribui activ la consolidarea construcției europene și de a-și prezenta o viziune puternică cu privire la evoluția Uniunii Europene și la modalitățile de a răspunde provocărilor de la acel moment. Vom reafirma cu fermitate angajamentul european, având posibilitatea în același timp să ne mărim puterea de influență asupra deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, devenind astfel parte din nucleul decizional.Un alt avantaj al deținerii Președinției Consiliului UE derivă din influența pe care o are statul membru de la conducerea Consiliului UE și din parteneriatele construite sau consolidate pe durata mandatului cu celelalte state membre. Astfel, în situația în care România nu ar fi inclusă în spațiul Schengen până în anul 2019, am avea oportunitatea de a iniția aceste discuții în cadrul Consiliului Uniunii Europene, discuții finalizate bineînțeles cu extinderea spațiului Schengen și includerea României în această zonă. România trebuie să aibă o prezență mai activă la dezvoltarea Politicii Comune de Securitate și Apărare a Uniunii Europene. De aceea, România trebuie să continue procesul de revizuire strategică a apărării, cu rol determinant asupra planificării și generării capabilităților de apărare naționale și multinaționale.
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește zona euro, România trebuie să parcurgă etape esențiale în vederea atingerii unei mase critice de convergență reală, structurală și instituțională. Cele două pre-condiții esențiale pentru aderarea la zona euro sunt cele referitoare la realizarea unei mase critice de convergență reală ex-ante și îndeplinirea unor condiții de ordin structural, dar și de reformare a mecanismelor de intrare în zona euro. Totuși, deși România îndeplinește criteriile nominale de la Maastricht, decalajul substanțial economic și social dintre noi și celelalte state membre din zona euro reprezintă o barieră majoră în adoptarea monedei unice.
În viitorul apropiat trebuie să ne impunem mai mult pe plan european dacă dorim într-adevăr să avem un cuvânt de spus la masa deciziilor, din perspectiva deținerii în prima jumătate a anului 2019 a președinției Uniunii Europene. Atunci, mai mult ca oricând, trebuie să demonstrăm că suntem în stare de a coordona și gestiona problematicile întregii Europe, că avem viziune, soluții coerente și concrete și că avem capacitatea de a fi un real mediator, un mediator de înalt nivel european”, mai spune deputatul PMP de Timiș, Cornel Sămărtinean.
