Agricultura a fost și în anul 2014 unul dintre sectoarele cheie ale economiei naționale, care a adus nu numai producții record, ci și încasări din exporturi de aproape 4 miliarde de euro doar în primele nouă luni din an, iar aceste cifre creează premise optimiste pentru un al doilea an în care România va închide pe excedent balanța comercială cu produse agroalimentare.
Dacă agricultorii din sectorul vegetal s-au putut lăuda cu recolte bogate şi cu randamente uşor îmbunătăţite faţă de 2013, fermierii au avut de ‘pătimit’ în urma apariţiei ‘bolii limbii albastre’, într-un an în care a fost stopat declinul din sectorul de bovine. Suspendarea exporturilor de animale vii în zona Orientului Mijlociu, în ţări cu tradiţie pentru ovinele şi bovinele româneşti, le-au adus crescătorilor de animale pagube de peste 200 de milioane de euro –a informat financiarul.ro.
Embargoul rusesc impus asupra produselor alimentare şi agricole din Uniunea Europeană a afectat, indirect, sectorul cărnii de porc din România, în condiţiile în care preţurile s-au prăbuşit cu peste 30% la producători, iar piaţa românească a simţit o parte din presiunea excedentului de produse alimentare ‘made in UE”, în mod special din ţările cu tradiţie în export către Federaţia Rusă.
Agricultura a fost în fruntea plutonului în 2014 şi în privinţa absorbţiei fondurilor europene, cu o rată de peste 80% pe zona dezvoltării rurale şi de aproape 90% pe plăţi directe.
Au rămas, însă, în stand-by proiecte importante, aşteptate de piaţă şi de agricultori, care rămân obiective prioritare pentru autorităţi şi în anul 2015 şi aici vorbim, cel puţin, de înfiinţarea Camerelor Agricole şi a Fondurilor mutuale pentru acoperirea pierderilor agricole şi de ce nu, de o cotă redusă de TVA la câteva alimente de bază.
Producţii vegetale record, preţurile cerealelor în cădere liberă
Dacă la începutul anului atât autorităţile cât şi agricultorii estimau ‘pierderi irecuperabile’ la grâu şi rapiţă de 15—20% din cauza căldurii şi a secetei, precipitaţiile au căzut la timp pentru culturile semănate în toamnă, respectiv grâu şi rapiţă, şi chiar au dat ‘bătăi de cap’ agricultorilor în timpul recoltatului.
“Mă bucur că încheiem anul 2014 cu o producţie foarte bună, deşi eram sceptic când am avut acele ploi cu inundaţii. Cred că, dacă nu le aveam, anul acesta era poate cel mai bun an din istorie. Cu toate acestea, a fost mai bun ca 2013, iar în 2013, după mulţi ani, ne-am bucurat că agricultura a salvat indicatorii economici. Anul acesta am avut producţii foarte bune la rapiţă, adică cea mai bună producţie din istoria României, de când s-a introdus în producţie, la grâu am obţinut 7,5 milioane de tone faţă de 7,3 milioane anul trecut, iar la floarea soarelui şi porumb avem producţii uşor mai bune decât anul trecut, respectiv 2,1 milioane tone şi 11,19 milioane tone. Este un rezultat foarte bun, mai ales că este pentru prima dată când portul Constanţa a fost declarat numărul 1 în Uniunea Europeană din punct de vedere al traficului cu cereale, ceea ce arată că România este un jucător, nu numai în această zonă ci şi pe piaţa europeană, chiar dacă partenerii noştri sunt ţările arabe”, a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, într-un interviu acordat AGERPRES.
Pe fondul unor recolte bune de cereale în Europa, dar şi în lume, preţurile au coborât la praguri minime în lunile iulie, august şi septembrie, porumbul înregistrând cel mai scăzut preţ din ultimii cinci ani. Prognozele privind creşterea producţiei mondiale au atras şi în cazul grâului o cădere liberă a preţului. Abia în aceste zile, cotaţia bursieră a grâului a atins cea mai ridicată valoare din luna mai, însă acest lucru s-a datorat îngrijorărilor că livrările din Rusia vor fi restricţionate.
La bursa de la Chicago, cotaţia la grâul cu livrare în luna martie a crescut cu 2,5%, până la 6,65 dolari per bushel, după ce anterior a urcat până la 6,77 dolari, cea mai ridicată valoare înregistrată din 20 mai. La bursa de la Paris, cotaţia grâului de panificaţie cu livrare în luna martie a crescut cu aproape cinci procente, până la 209,50 euro pe tonă, cel mai ridicat nivel de după luna aprilie. Separat, cotaţia porumbului cu livrare în luna martie a crescut cu 1,3% până la 4,1375 dolari per bushel în timp ce cotaţia pentru soia boabe a crescut cu 0,7% până la 10,43 dolari per bushel.
Exporturi de produse agroalimentare de aproape 4 miliarde de euro la nouă luni, topul dominat de grâu şi porumb
Exporturile de cereale au devenit în ultimii ani tot mai profitabile, grâul şi porumbul românesc continuând să fie printre cele mai căutate produse agricole pe piaţa externă. Numai în primele nouă luni au fost adjudecate peste 5,5 milioane de tone de grâu şi porumb românesc, cu 25% mai mult faţă de cantităţile livrate cu un an urmă.
Datele statistice arată că România a exportat, în primele nouă luni din acest an, produse agroalimentare de aproape patru miliarde de euro — un record al ultimilor 20 de ani — în timp ce excedentul comercial a depăşit 349 de milioane de euro la finele lunii septembrie. “În perioada ianuarie — septembrie 2014, exporturile României de produse agroalimentare au fost în valoare totală de 3,902 miliarde de euro, în creştere cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, importurile înregistrând o uşoară creştere cu 1,3% în perioada menţionată, până la 3,553 miliarde de euro”, potrivit Ministerului Agriculturii.
În acest context, şi Uniunea Europeană este pe cale să stabilească un nou record în ceea ce priveşte exporturile de grâu, pentru al doilea sezon la rând, în condiţiile în care cursul de schimb favorabil şi problemele economice din Rusia oferă statelor membre UE şansa de a-şi vinde la export cea mai mare recoltă de grâu din istorie. Volumul licenţelor de export pentru grâu moale eliberate până acum pentru sezonul iulie 2014/iunie 2015 este deja peste nivelul înregistrat în sezonul 2013/2014, iar prognozele Comisiei Europene privind exporturile pentru întregul an arată că acestea vor depăşi uşor recordul de 30 de milioane de tone înregistrat în ultimul sezon.
În ceea ce priveşte exporturile de produse din carne şi de animale vii, acestea au rămas şi în 2014 doar pe hârtie, deşi România şi China au semnat acorduri importante în ultimii doi ani, la nivel sanitar-veterinar, care permit pentru prima dată o deschidere a pieţei din China pentru produsele româneşti. În premieră chiar, la finele lunii octombrie, a avut loc, la Bucureşti, Forumul pentru Agricultură dintre China şi Europa Centrală şi de Est. Întâlnirea nu s-a dorit a fi doar un forum politic, declarativ, ci şi unul de business, cu un partener tot mai interesat de sectorul agricol al României.
“Republica Populară Chineză ocupă un loc prioritar în politica României de dezvoltare a relaţiilor cu ţările din Asia, iar forumul de la Indagra a reprezentat un bun prilej de a discuta în mod direct cu agenţii economici din cele două ţări, de a semna contracte sau de a iniţia alte contacte”, a afirmat ministrul Agriculturii, la acest eveniment. Acesta a menţionat că România a devenit din ce în ce mai vizibilă pe piaţa chineză, iar companiile din această ţară sunt interesate să investească în principal în sectorul agricol românesc atât datorită avantajului din punct de vedere al afacerilor cât şi statutului de ţară membră a UE. Însă, în perioada acestui eveniment, doar un singur producător român semnase un pre-contract de export de produse din carne de bovine, la masa rotundă ‘business to business’ –a mai informat financiarul.ro
G. M.
