S-a dat startul campaniei electorale pe alegerile parlamentare din 1 decembrie. Astfel, campania electorală pentru alegerile parlamentare a început vineri, la ora 00:00, iar în 30 noiembrie, la ora 07:00, aceasta se încheie.
La Timișoara, reprezentanții partidelor politice s-au adunat în Piața Operei și Piața Unirii pentru a lipi primele afișe cu candidații pentru Camera Deputaților și Senat.
“Am făcut multe în patru ani, la fel de multe lucruri împreună și cu administrația locală, vom face și în următorii patru ani. Și încă ceva, nu descoperim acest județ din patru în patru ani, când facem câteva sute de kilometri de la București să ne înscriem candidaturile pentru a prinde un loc de parlamentare în județul Timiș, așa cum fac alții. Noi suntem bănățeni. PSD din 2004 n-a avut decât oameni de-ai locului pe listele cu care a venit în fața timișenilor, ceea ce arată respect pentru timișeni“, a spus Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor, cel care deschide lista PSD Timiș la Camera Deputaților.
Candidați PSD Timiș la Camera Deputaților sunt: Sorin Grindeanu, Sebastian Răducanu, Adrian Cionca, Marius Stoian și Flavius Alin Roșu, iar la Senat: Eugen Dogariu, Titu Bojin și Ioan Mateescu.
“Venim cu o echipă puternică, așa cum vedeți. Credem în echipa noastră, credem în “armata” PNL condusă de generalul Ciucă, iar această armată cu siguranță a arătat că are un lider care știe ce înseamnă modestia, bunul simț, competență. Avem nevoie de o majoritate consistentă în Parlament, de aceea apelul nostru pentru timișoreni este să creadă în faptul că politica în România se poate face și altfel, cu transparență, modestie, onoare, responsabilitate. (…). Nu venim cu pomeni electorale. Nu promitem luna de pe cer, pentru că știm, și oamenii știu, că nu o putem aduce în brațele lor. De aceea, responsabilitatea este cuvântul cheie al gândirii noastră. Vom avea foarte multe proiecte pentru Timișoara și vom susține și proiectele altor partide, dacă ele sunt bune pentru timișoreni și aduc valoare adăugată, nu ținem neapărat la paternitatea unor idei, dacă sunt bune pentru Timișoara și pentru timișeni, le vom susține. Dar cu siguranță lista noastră de proiecte este una consistentă și așteptăm ca și celelalte partide să aibă o reacție similară“, a spus Marilen Pirtea, cel care deschide lista PNL Timiș la Camera Deputaților.
Candidații PNL Timiș la Camera Deputaților sunt Marilen Pirtea, Raul Cozarov, Liliana Oneț și Adrian Ghiran, iar la Senat, Vasile Blaga și Cosmin Tabără.
“Tocmai am dat startul campaniei electorale din Timiș pentru alegerile parlamentare. Am lipit primul afiș, tocmai avem un singur mesaj pentru dumneavoastră: Dacă în Timișoara se poate, în toată România se poate. Dacă în Timișoara se poate ca legea să fie aceiași pentru toți, în România se poate. Dacă în Timișoara se poate ca patrimoniul înstrăinat ilegal către diverse clanuri, către diverse grupuri de interese să fie recuperat, în toată România se poate. Administrația USR condusă de Dominic Fritz a recuperat străzi, a recuperat terenuri, a recuperat clădiri, spații verzi, parcări, și le-a redat timișorenilor. Ceea ce se întâmplă în Timișoara, trebuie să se întâmple în toată România. (…). Aceasta este mai mult decât o bătălie locală, este un exemplu pentru România. Ceea ce se întâmplă în Timișoara, poate și trebuie să se extindă în toată România. Lupta împotriva corupției și lupta pentru protejarea patrimoniului public trebuie să devină un standard pentru toate localitățile din România“, a spus Paula Romocean, candidat USR la Camera Deputaților.
Candidații USR Timiș la Camera Deputaților sunt Cătălin Drulă, Paula Romocean, Vlad Șendroiu și Raoul Trifan, iar la Senat, Sorin Șipoș.
„Am dat startul campaniei pentru alegerile parlamentare. La fel ca săptămâna trecută, am fost aici printre primii, în punctul zero al Timișoarei, pentru a începe această campanie foarte importantă pentru timișoreni, pentru timișeni”, a explicat Claudiu Chira, candidat Forța Dreptei la Camera Deputaților.
Candidații Forța Dreptei Timiș la Camera Deputaților este Claudiu Chira, Vasile Roșu, Mirel Telteu, Elena-Mihaela Bordînc, Raul Stăneață, Marius-Paul Hiticaș, Anca-Maria Băloi, Ioana Fusa-Rotaru, Radu Crucescu, Răzvan Petcu, Marius Chiș, Zlatco Giuchici și Silviu Ioan, iar la Senat Ligia Dugulescu, Ferenc Mayor, Florian Feraru, Jean Chiforeanu, George-Dan Ion și Sorin Zavelița.
1 Comment
Iuliu
Motto:
„Cine a ajuns în Parlament ? Ţărani? Nu sunt. Proprietari nu, învăţaţi nici cât negrul sub unghie, fabricanţi – numai de palavre, meseriaşi nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fudui, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării. ”
(Mihai Eminescu- NETREBNICII CARE NE CONDUC- din ciclul “Icoane vechi si icoane nouã”, în ziarul „Timpul”, A.D. 1877)
Mai departe Mihai Eminescu se întreabă retoric: „Ce cautã aceste elemente nesãnatoase în viata publicã a statului? Ce cautã acesti oameni care pe calea statului voiesc sã câstige avere si onori, pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simplã posibilã a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste pãpusi care doresc a trai fãrã muncã, fãrã stiintã, fãrã avere mostenitã, cumulând câte trei, patru însãrcinãri publice dintre care n-ar putea sã împlineascã nici pe una în deplina constiintã? Ce cãuta d. X profesor de universitate, care nu stie a scrie un sir de limbã româneascã, care n-are atâtea cunostinte pozitive pe câte are un învãtãtor de clase primare din tãrile vecine si care, cu toate acestea, pretinde a fi mare politic si om de stat? Ce cautã? Vom spune noi ce cautã.
Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluţiune socială care în Franţa a fost, la noi n-a fost încă. Am făcut strane în biserica naţionalităţii noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioşii şi haimanalele, oamenii a căror muncă şi inteligenţă nu plăteşte un ban roşu, stârpiturile, plebea intelectuală şi morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând şi mai înjosit în oraşele poporului românesc”.
După mai bine de 150 de ani, orice asemănare cu situatia din România actuală nu-i deloc întâmplătoare. Au mai trecut degeaba 4 ani din legislatura 2020-2024 fãrã ca parlamentul sã facã legile necesare pentru reformarea satatului. România este un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. De aceea, pentru a face progrese evidente, România are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme:
-reforma constitutională si consolidarea statului de drept;
-reforma administrativ-teritorială care să permită descentralizarea si autonomia locală;
-reforma morală, prin educatie care să promoveze meritocratia in functii publice.
O bună ocazie pentru reforme ar fi fost chiar in ciclul electoral actual din perioada 2020-2024, fără nici un fel de alegeri . Din păcate oportunitatea aceasta a fost irosită, iar România se confruntă cu un deficit bugetar excesiv .
Nu s-a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Cea mai importantă este reforma administrativ-teritorială care a devenit o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Reforma administrativă putea fi făcută deja cu atât mai mult cu cât a fost depus in parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României, initiat de deputatul Vlad Benga. (Vezi: (Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf) .
Proiectul a trecut de Camera Deputatilor si a ajuns la senat unde s-a înpotmolit deoarece presedintele Senatului Nicolae Ciucă nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi, fiind ocupat tot anul cu panourile publicitare de pe toate drumurile cu insctiptia „Un ostas în slujba ţării”.
(vezi: (https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)