A fi oier ca în Balada Mioriţa, în Timiş, nu într-o ţară membră a Uniunii Europene !

A fi oier ca în Balada Mioriţa, în Timiş, nu într-o ţară membră a Uniunii Europene !

- in Economie, Interviu, Locale
0

Una dintre cele mai mari diferenţe de dezvoltare existente la ora actuală la aceeaşi categorie de fermieri (crescătorii de animale) este între văcari şi oieri. Dacă primii au ferme utramoderne de milioane de euro şi pot să atragă fonduri de la Uniunea Europeană pentru proiecte spectaculoase, oierii au rămas cu mult în urmă şi o duc la fel ca în balada Mioriţa. Sunt în continuare izolaţi pe câmpuri cu animalele, protejate numai de un gard alcătuit de obicei din pari, expuse oricând hoţilor şi animalelor sălbatice.  Despre aceste probleme Banatul Meu a discutat cu Dioane Gheorghe, preşedintele Asociaţiei “Ovis Banatim” Timiş.

 

Merită să fii crescător de ovine, la ora actuală, în Timiş?

Am mai spus-o şi o repet. Pentru noi, ciobanii, a fi crescător de oi este o tradiţie. Să ne amintim de balada Mioriţa, care aminteşte de motivul secular al transhumanţei. Ciobanii se mută de la şes la munte şi de la munte la şes. Noi, oierii, dacă aşa ne-am născut, nu putem face altceva.

Cum e să fii oier într-o ţară membră a Uniunii Europene?

Asta e problema noastră actuală. Noi am intrat în Uniunea Europeană, iar ţările vestice vor să fim la fel ca ei, dar pentru noi trebuie să treacă generaţii să ajungem ca ei. Condiţiile climatice nu îţi prmit să întreţii animalele ca şi în Occident, în al doilea rând, oierii nu sunt dotaţi cu ferme de înaltă performanţă. Sunt probleme care trebuie rezolvate şi arată că crescătorii de oi nu sunt pregătiţi pentru un semenea nivel înalt cerut de UE.

Politica zootehnică a PNDR 2014 -2020 e adaptabilă pentru fermierii din Timiş?

Noi am venit cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii, în folosul oierilor. O propunere a noastră este finanţarea cu bani europeni a gardurilor de împrejmuire a fermelor de ovine, vrem finanţarea modernizării sălilor de muls sau a tancurilor de răcire a laptelui. E tot angrenajul acesta care intervine în uşurarea muncii fermierilor. În plus laptele va avea o transabilitate mult mai bună. E nevoie de o măsură specială pentru ca intabularea fermelor să aibă loc mult mai uşor. Mulţi ciobani deţin ferme şi nu le pot intabula, din diferite motive. E nevoie de scoterea terenului din circuitul agricol. Sunt diferite probleme care nu pot fi rezolvate din motive financiare. Oamenii rămân cu fermele neintabulate. Un bun intabulat beneficiază de redevenţa impozitului pe construcţii, iar dacă nu-i intabulat, statul nu obţine nimic.

Legea păşunelor vă ajută?

Acum avem o veste bună. S-a modificat Legea păşunelor şi beneficiem de închirierea păşunelor de la 7 ani în sus. Sunt lucuri şi bune şi rele.

Mai există conflictul între apicultori şi oieri, în Timiş?

 

Nu a fost niciodată.

Ba da. Oierii erau acuzaţi de apicultori că merg cu oile peste tot pe câmpuri, iar animalele mănâncă florile. Albinele nu mai au de unde să culeagă mierea.

Oile mănâncă păşunea.

Da, dar cu tot cu flori…

Nu nu sunt probleme. Albinele folosesc florile salcâmilor, al teilor sau a florii soarelui etc. Nu, din câte ştiu eu, nu sunt probleme în Timiş între ciobani şi apicultori.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *