Sărbătoare la Anina, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la sfințirea impunătoarei biserici din micuțul oraș din Banatul montan. Biserica de la Anina are o istorie cu totul aparte. Nici măcar localnicii nu o cunosc.
Construcţia la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Anina a început în 1908. Atunci autorităţile austro-ungare au dat dreptul românilor din Anina să aibă o biserică ortodoxă. Au oferit un loc sfidător, însă. Lăcaşul de cult a fost ridicat pe locul fostei gropi de gunoi a oraşului. Biserica din Anina a fost ridicată pe piloni de lemn, exact ca şi catedrala din Timişoara. În 1939 ea a fost terminată şi sfinţită de fostul mitropolit al Banatului, Înaltpresfinţitul Lăzărescu. După 70 de ani, noua pictură avea să fie sfinţită încă o dată de Presfinţitul Lucian, episcopul Caransebeşului.
La 75 de ani de la sfințirea bisericii, la Anina a fost săvârșit un parastas spre pomenirea preoților slujitori adormiți și a tuturor ctitorilor și minerilor care au contribuit la ridicarea bisericii. Parastasul a fost urmat de un moment de poezie și cântare religioasă, susținut de copiii coordonați de preotul Alin Munten și de profesoarele Floare Nicola și Ruva Anca. Fata profesoarei, Ruva, Maria i-a impresionat pe toți cu vocea ei cu totul deosebită. Momentul principal a constat în lansarea cărții ,,Biserica Ortodoxă din Anina. Trecut și prezent”, realizată de părintele Alin Muntean și Cristian-Liviu Mosoroceanu. Cartea a fost prefațată de protopopul de Reșița, Petru Berbentia și postfațată de Ilie Chelariu. La eveniment au participat și ceilalți doi preoți ce slujesc în Anina, Marius Negoiță și Horia Mailat, preotul romano-catolic Martin Jager, autorități locale, dar și un număr impresionant de credincioși.
