Pentru a salva tomata românească de la dispariţie, la Timişoara, a luat fiinţă prima bancă de gene de roşii din Banat, care cuprinde mai mult de 250 de soiuri strânse de la gospodăriile ţărăneşti din peste 100 de sate din Timiş, Arad şi Bihor.
78 de hibrizi noi
Fiindcă ideea a avut un foarte mare succes, au fost realizate şi 78 de încrucişări dintre cele mai bune populaţii locale de tomate, obţinându-se 78 de hibrizi noi. Dintre aceştia cinci, care au cel mai bun gust şi cea mai mare toleranţă la boli, au fost trimişi pentru omologare la Institutul de Stat pentru Testări şi Încercări de Soiuri de la Bucureşti. Hibridarea a fost făcută astfel. A fost luat polenul de la planta tată, iar pestaminele de la planta mamă şi introduse în pungi de hârtie, unde a avut loc procesul de fecundare. Astfel, au fost transferate caracterele de la două soiuri cu calităţi diferite, într-unul singur. Unul era foarte gustos şi altul foarte rezistent la boli.
De exemplu, Dolaţ 161 este un soi de roşii extrem de productiv. O plantă poate creşte peste doi metri şi jumătate înălţime şi produce 50 de kg de roşii. O tomată poate depăşi 900 de grame (foto), este cărnoasă şi are un gust foarte bun, dulce acrişor, autentic, de aceea a fost denumită Rose Marie, fiindcă roşiile sunt roze şi mari. „Noi am făcut această bancă de gene pentru ca să nu se piardă tomata autentic bănăţeană. Am reuşit să adunăm seminţe de la ţărani cu vârste şi de peste 70 de ani, pe care le aveau acasă de o viaţă şi le cultivau an de an. Avem seminţe de roşii care au fost aduse chiar din Bărăgan, în 1955, când s-au întors deportaţii din Timiş. Sunt aceleaşi pe care ţăranul le cultivă în fiecare an în propria grădină. Cel mai bun ameliorator este ţăranul român. În fiecare anotimp, el îşi alege cele mai frumoase, cele mai gustoase şi cele mai sănătoase roşii pentru sămânţă. Nimeni nu a avut răbdare să facă această selecţie care a durat mai mult de jumătate de secol”, a explicat prof. Radu Şumălan, directorul băncii de gene de la Timişoara.
Un proiect evaluat internaţional cu 9,86
Această bancă este în dezvoltare permanentă. Cultivatorii interesaţi de produse autentice vin să ia seminţe. Ei primesc 10 -20 boabe din anumite soiuri cu obligativitatea, ca la sfârşitul anului ei să returneze o cantitate mai mare de seminţe, pentru menţinerea şi dezvoltarea băncii. În România, mai exista numai o bancă de acest tip, la Suceava. Acolo se strâng şi seminţe de grâu, porumb, floarea soarelui, plus toate seminţele de legume. „Ideea de unde am pornit în urmă cu 7 ani a fost ca să facem o bancă de gene de tomate regională pentru Banat. La început am discutat şi cu persoane de decizie de la nivelul Consiliului Judeţean Timiş şi de la Consiliul Local Timişoara. Le-am propus să creăm această bancă de gene de tomate, unde să cuprindem şi Banatul sârbesc şi Banatul unguresc, de unde să facem colectare de soiuri, dar era foarte complicat era nevoie de fonduri europene foarte mari şi să avem o clădire nouă. Atunci, am făcut un parteneriat cu USAMVB din Iaşi, cu Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad şi cu Centrul de Cercetări Biologice de la Jibău. Fiecare să colecteze din zona lui”, a spus Şumălan. Pe lângă tomate, banca de la Timişoara mai cuprinde şi seminţe de fasole, ceapă şi usturoi adunate tot din satele din Banat. „La roşii avem cel mai mult material şi ne-am focusat în această direcţie, fiindcă a avut mare succes, iar rezultatele au fost foarte bune. E un proiect evaluat internaţional şi a luat cel mai mare punctaj de ţară 9,86 de puncte şi a primit o finanţare de 490.000 euro. Coordonator este USAMVB Timişoara”, a subliniat Radu Şumălan. Fiecare soi este însoţit de o fişă cu toate caracteristicile. Proprietarului i s-au cerut lămuriri clare în acest sens, iar dacă nu avea roşia trebuia să descrie caracteristicile fizice şi calitative ale fructelor, ce tehnologie utilizează, dacă le pune pe spalier sau le lasă să crească pe pământ, dacă foloseşte îngrăşăminte chimice sau gunoi de grajd. Unii le stropeau cu piatră vânătă, iar alţii deloc. Au fost adunate informaţii şi despre faptul că sunt semănate direct cu sămânţă sau în răsaduri şi la ce le folosesc, bulion sau consum direct, dar şi despre perioada de plantare. Mulţi au dat roşii direct din grădină. Apoi, specialiştii la Timişoara le-au scos seminţele, le-au uscat şi au fost făcute teste de germinare, inclusiv în condiţii saline, după aceea au fost cultivate în câmp, timp de doi-trei ani pentru verificări, fără îngrăşăminte chimice.
Scopul a fost respectarea tehnologiei din gosposdăria ţărănească. Singurul procediu tehnologic propriu a fost irigarea prin picurare, pentru a nu se pierde soiurile, în timpul secetei. Au fost selectate seminţele foarte rezistente la boli sau care nu trebuiau stropite. Au fost făcute chiar degustări de roşii. Au fost cumpărare tomate de la hypermartket, au fost tăiate în felii, alături cu bucăţi de brânză, pâine de casă şi ulei de măsline, şi puse în farfurii. Procedura a fost aceeaşi ca la degustarea de vinuri. Între roşiile strânse de la gospodăriile ţărăneşti au fost introduse cele din comerţ. Au fost numerotate până la 10 probe. „Am chemat colegii. Haideţi la o degustare de roşii. Din cele 10 probe, două erau de la supermarket. Imediat şi-au dat seama de diferenţă la gust. De ce roşiile din hypermarket sunt fade la gust şi stratul exterior este crud la mijloc? Prof. Radu Şumălan, care predă Fiziologia plantelor, explică: „Tomatele, la fel ca bananele, lămâiele şi alte produse agricole, sunt recoltate necoapte. Roşiile din comerţ când le cumpăram toate au culoarea perfectă, fiindcă sunt tratate cu etilenă, care este hormonul coacerii, al bătrâneţii celulelor. Vechii marinari greci aduceau roşiile în România cu vaporul şi călătoria dura multe zile. Acestea erau culese semiverzi şi le stropeau cu apă sărată de mare, cu trei zile înainte să ajungă în ţară. Apa sărată deshidrata celula de la suprafaţă, care înseamnă de fapt fenomenul de îmbătrânire, de coacere. Tehnologia modernă a găsit o altă soluţie – etilena. Aceasta este un gaz emis de toate fructele care se coc. Banana emite foarte multă etilenă. Dacă pui într-o pungă trei banane coapte lângă trei roşii verzi, se coc roşiile. Aşa se pocedează acum: cu trei zile înainte să fie scoase tomatele în vânzare sunt tratate cu etilenă în depozite închise. De aceea rămâne peretele la mijloc verde că au o maturare forţată, manifestată mai ales prin culoare. Etilena nu este toxică pentru om. Singura problemă este că distruge vitamina C. Nimeni nu îşi pune problema calităţii, ci a cantităţii, să existe producţie”, spune Şumălan.
Gh. M.
