28 de zimbri învață viața sălbatică în Carpații Meridionali

28 de zimbri învață viața sălbatică în Carpații Meridionali

- in Actualitate, Eveniment, Locale, Slider, Stiri
0

Un nou grup de 14 zimbri a fost relocat in Carpații Meridionali pe 12 iunie, dublând astfel numărul de zimbri dn zona de sălbăticie a Munților Țarcu. Acum un an, cel mai mare mamifer terestru din Europa s-a întors pe meleagurile strămoșești în cadrul inițiativei WWF România și Rewilding Europe de a crea o populație stabilă de zimbri liberi în arealul sudic al Carpaților. Cu puțin timp înainte de deschiderea porților spre sălbăticie, parte din procesul de eliberare treptată a turmei fondatoare, un zimbru a „furat startul” și si-a găsit singur calea spre libertate.

Excelența Sa Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Olandei în România, Petru Vela, Primarul Comunei Armeniș, Wouter Helmer, directorul rewilding al Rewilding Europe, Joep van de Vlasakker, expertul în zimbri al Rewilding Europe și Adrian Hagatis, coordonatorul proiectului de resălbăticire al zimbrului în Carpații Meridionali au deschis împreună porțile prin care prima turmă de zimbri își va croi drumul în sălbăticie. Acest moment istoric face parte din strategia de “eliberare treptată” – zimbrii nu vor fi împinși să iasă din zona de confort în care se află, ci o vor face în ritmul lor.

Vineri, 12 Iunie, după peste 5000 de kilometri parcurși în Europa și un proces logistic complex, un nou grup de 14 de zimbri a ajuns în Munții Țarcu provenind din rezervații și grădini zoologice din Elveția, Germania, Franța și Belgia. Animalele vor trece printr-un proces de adaptare treptată, sau „resălbăticire”, la fel ca prima generație, până când se vor alătura primei turme în sălbăticie, toamna aceasta. Echipa noastră monitorizează zimbrul “nărăvaș” care acum încearcă să se apropie din nou de grupul din care face parte și il va asista să se reunească cu acesta.

“Sunt foarte puține locuri din Europa unde natura s-a păstrat în forma ei cea mai sălbatică. Reintroducerea unui ierbivor de talie mare va contribui la creșterea biodiversității și îmbunătățirea proceselor ecologice specifice zonelor de sălbăticie. Resălbăticirea este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a ajuta natura să se vindece singură”, spune Adrian Hăgătiș coordonatorul proiectului.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *