20 Iunie, Ziua Internațională a Refugiaților: sărbătorită la Timișoara online și la Muzeul Satului Bănățean

20 Iunie, Ziua Internațională a Refugiaților: sărbătorită la Timișoara online și la Muzeul Satului Bănățean

- in Locale, Social, Stiri
0

Ziua Mondială a Refugiaţilor este marcată anual, pe 20 Iunie, la iniţiativa O.N.U. (Rezoluţia 55/ 76 din 4 decembrie 2000), începând din 2001, anul semicentenarului Convenţiei din 1951 referitoare la Statutul Refugiaţilor.

Ce este Ziua Mondială a Refugiaților?

Aceasta este o zi în care pe plan internațional se cinstesc puterea și curajul milioanelor de oameni care au fost nevoiți să fugă din țara lor, pentru a scăpa de războaie sau de persecuție; este o ocazie de a crește gradul de empatie și înțelegere față de refugiați și situația acestora, dar și pentru a recunoaște rezistența de care dau ei dovadă în reconstruirea vieții.

Ziua Mondială a Refugiaților atrage atenția asupra drepturilor, nevoilor și visurilor celor care se încadrează în această categorie, spre a contribui la mobilizarea voinței și resurselor politice, astfel încât ei să și prospere, nu doar să supraviețuiască. Deși protejarea și îmbunătățirea vieții de zi cu zi a refugiaților sunt importante, zilele internaționale precum cea din 20 Iunie ajută la îndreptarea tuturor privirilor asupra situației persoanelor care fug de conflicte sau de persecuție. Multe din activitățile desfășurate în această zi atât de specială creează oportunități pentru sprijinirea refugiaților.

Potrivit datelor U.N.H.C.R., Agenția O.N.U. pentru Refugiați, mai mult de 1% din omenire este afectată de strămutarea forțată; copiii predomină

Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (U.N.H.C.R.) a luat fiinţă pe 14 decembrie 1950, într-o Adunare Generală a Organizației Naţiunilor Unite. Conform raportului intitulat „Tendințe Globale 2019”, făcut public de U.N.H.C.R. cu două zile înainte de aniversare, strămutarea forțată afectează la ora actuală peste un procent din populația globului – 1 din 97 persoane – dar tot mai puțini din cei care fug se pot întoarce acasă.

Înaltul Comisar al O.N.U. pentru Refugiați, Filippo Grandi, a apreciat că: „Suntem martorii unei realități diferite, în sensul că în zilele noastre strămutarea, deplasarea forțată, nu este doar cu mult mai răspândită, ci pur și simplu, a încetat a mai fi un fenomen pe termen scurt și temporar”.

Cele 79,5 milioane de persoane strămutate la nivel global la finalul anului 2019 constituie un număr fără precedent în rapoartele U.N.H.C.R. de până în prezent (la sfârșitul anului 2018 aceeași agenție a O.N.U. raporta „doar” 70,8 milioane de refugiați).

Numărul total de persoane strămutate în 2019 se împarte în două grupe: strămutați intern (în interiorul granițelor propriei țări) – 45,7 de milioane și strămutați în afara granițelor țării de origine – restul. În a doua categorie au fost incluse cele 4,2 milioane de solicitanți de azil (persoane aflate în așteptarea rezultatului cererii de azil) și cele 29,6 milioane de refugiați și alte persoane strămutate în afara țării.

De menționat că mulți din cele 3,6 milioane de venezueleni aflați în afara granițelor nu sunt înregistrați legal ca refugiați sau ca solicitanți de azil, dar necesită și ei măsuri de protecție internațională. De asemenea, 5,6 milioane de refugiați palestinieni se află în grija Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (U.N.R.W.A.).

Agenția O.N.U. pentru Refugiați scoate în evidență creșterea îngrijorătoare a strămutărilor nou apărute în 2019, în special în Republica Democratică Congo, Sahel, Yemen și Siria. Cea din urmă țară menționată se află în al nouălea an consecutiv de conflict, din care au rezultat 13,2 milioane de refugiați, solicitanți de azil și persoane strămutate intern, adică o șesime din total.

Pe categorii de vârstă, numărul copiilor strămutați forțat este estimat între 30 și 34 de milioane (zeci de mii fiind neînsoțiți) și este mai mare decât, de exemplu, întreaga populație din Australia, Danemarca și Mongolia luată la un loc. În același timp, procentul persoanelor având vârsta de 60 de ani și peste strămutate forțat (4%) este cu mult sub cel al populației globale din aceeași grupă de vârstă (12%).

Câteva aspecte privind strămutarea forțată

1. Cel puțin 100 de milioane de oameni au fost nevoiți să-și abandoneze căminul în ultimul deceniu și să caute refugiu fie în țara lor, fie în afara sa. Această valoare este mai mare decât întreaga populație a Egiptului, a 14-a cea mai populată țară din lume.

2. Strămutarea forțată aproape că s-a dublat din 2010 (41 de milioane, în comparație cu 79,5 milioane în prezent).

3. Marea majoritate (80%) din persoanele strămutate la nivel global se află în țări sau teritorii afectate de nesiguranța alimentară și malnutriție acută; multe din ele se confruntă cu riscuri asociate dezastrelor naturale și celor climatice.

4. Peste trei sferturi din refugiații din toată lumea (77%) sunt blocați în situații de strămutare forțată pe termen lung – cum este de exemplu situația din Afganistan, aflată acum în al cincilea deceniu.

5. Mai mult de opt din 10 refugiați (85 la sută) se găsesc în țări în curs de dezvoltare, în general într-o țară vecină celei din care au fugit.

6. Două treimi din totalul persoanelor strămutate în afara granițelor țării provin din doar cinci țări: Siria, Venezuela, Afganistan, Sudanul de Sud și Myanmar.

Solicitant de azil sau refugiat?

Termenul „solicitant de azil” este deseori considerat sinonim cu „refugiat”, dar nu este așa. Fiecare refugiat este în prima fază un solicitant de azil, dar nu fiecare solicitant de azil va fi recunoscut, în cele din urmă, drept refugiat. Termenul „solicitant de azil” doar descrie faptul că o persoană a depus o cerere de azil și nu presupune nimic altceva.

Persoana care spune că este refugiat şi caută protecţie internaţională din calea persecuţiei sau a pericolelor grave din propria ţară este un „solicitant de azil” pe toată perioada de timp în care aşteaptă ca solicitarea să îi fie acceptată sau respinsă, iar dacă cererea sa primește aviz favorabil, devine „refugiat”.

Sistemele naţionale pentru azil decid care solicitant de azil se califică, spre a primi protecţie internaţională. Cei consideraţi ca nefiind refugiaţi sau necesitând o altă formă de protecţie internaţională pot fi trimişi înapoi în ţările lor de origine.

Dacă sistemul național al unei țări pentru azil este rapid, corect şi eficient, fiecare solicitant de azil care este cu adevărat refugiat va primi statutul acesta, iar cei care nu au cu adevărat nevoie de protecţie internaţională nu vor beneficia în mod abuziv de ea.

Ce spun statisticile din România?

Din 1991 și până în prezent, România a primit aproape 39.000 de cereri de azil; aproape 8.000 de persoane au primit o formă de protecție (refugiați și persoane cu protecție subsidiară).

În 2019 au fost înregistrate 2.500 de cereri de azil pe meleagurile carpato-danubiano-pontice, iar în 2020, aproximativ 1.200, astfel că în prezent aici trăiesc circa 3.700 persoane cu o formă de protecție, majoritatea acestora provenind din Siria, Irak și Afganistan.

În 2019, conform Inspectoratului General pentru Imigrări, în România erau înregistrate 3.880 de persoane cu un statut de protecţie, din care 1.550 aveau statut de refugiat, iar 2.330 de persoane beneficiau de statut de protecţie. Principalele trei ţări de origine ale acestora sunt Siria (2.090 de persoane), Irak (881 de persoane) şi Afganistan (148 de persoane). Alte 116 persoane beneficiare de statut de protecţie în România provin din Iran, 107 persoane din Somalia şi 85 de refugiaţi sunt apatrizi.

Anul trecut, în România au fost înregistraţi 137.500 de migranţi, din care: 84.228 de cetăţeni din state terţe (cei mai mulţi provenind din Republica Moldova, Turcia, China) şi 53.331 de cetățeni ai Uniunii Europene/ SEE/ CH (majoritatea provenind din Italia, Germania şi Franţa).

Motivele pentru care străinii (migranții) au dobândit dreptul de reşedinţă în România sunt: angajat/ patron la o firmă, reîntregirea familiei/ membri de familie a cetăţenilor români, UE sau SEE (dreptul la unitatea familiei), studii, cercetare ştiinţifică şi stabilire permanentă pe teritoriul ţării noastre

Picnic intercultural la Muzeul Satului Bănățean și T.R.A.F., online

Opt migranți și refugiați din Yemen, Indonzia, Nigeria, Italia, Liban, Maroc, Siria și Venezuela stabiliți în Timișoara, Oradea, Cluj și Brașov vor povesti despre viața ca și străin în România, în cadrul ediției din acest an a T.R.A.F.

„Timișoara Refugee Art Festival”, un festival cu și despre refugiați lansat în 2017 în municipiul de pe Bega, își va extinde, în sâmbăta aceasta, aria de acoperire, incluzând și migranți care locuiesc în România. Desfășurat sub titlul „TRAF – ItheMigrant2020”, evenimentul va avea loc și în spațiul real, și în spațiul virtual.

„Încă nu știm cum va fi vremea sâmbătă, 20 Iunie 2020. Dar dacă ține cu noi, ne vedem la Picnicul Intercultural de la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, de la ora 15.00. Noi aducem mâncare, ateliere de artă pentru cei mici, competiții sportive. Voi aduceți o pătură și bună-dispoziție. Accesul este limitat (maxim 35 persoane), doar cu înscriere și respectarea distanțării sociale. În caz de vreme nefavorabilă, reprogramăm într-o altă zi cu soare!”, se poate citi în afișul care invită publicul la cea de-a patra ediție a „Timişoara Refugee Art Festival”.

Chiar dacă prima parte a festivalului se va desfășura cu un număr restrâns de participanți, se poate spune că acesta va fi totuși accesibil publicului larg din Timișoara, Timiș, România și nu numai. Aceasta, deoarece, tot de Ziua Mondială a Refugiaţilor, dar de la ora 16.00, se va trece în online, iar „TRAF – ItheMigrant2020”, prin videoclipurile prezentate live pe Facebook, va oferi un prilej de mai bună cunoaștere și mai bună înțelegere reciprocă. Potrivit explicațiilor lui Flavius Ilioni Loga (absolvent de asistență socială, jurnalism și pedagogie), coordonatorul festivalului, „refugiații care pleacă din țările de origine nu o fac de bună voie, ci pentru că sunt în căutarea siguranței”.

Anul acesta, de Ziua Mondială a Refugiaților, 20 Iunie vrem să arătăm că suntem o comunitate mare de suport a refugiaților, în România”, declară Flaviu Ilioni Loga. O veche prietenă a comunității de refugiați și migranți din Timișoara, artista Beck Corlan, se va alătura ediției on-line a „TRAF – Ithe Migrant2020”. Ea va susține, de la ora 18.00, într-o transmisie video live pe Facebook, „un concert grozav despre dragoste, pace și unitate”.

Patricia Manole

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *