Ovidiu Mărascu:
Nu prea am urmărit emisiunile realizate de colonelul (între timp retrogradat la gradul de locotenent colonel sub acoperire) Robert Turcescu. Nu prea urmăresc emisiunile celor care se declară sau sunt declarați lideri de opinie. De regulă cei care sunt considerați lideri de opinie sunt înregimentați și mie nu îmi plac înregimentările. Am văzut prestația (nu știu cât de corect este să vorbesc despre prestație acum când acest termen are conotații nu tocmai onorabile) deci, am văzut prestația ciudată, când evlavioasă (cu trimiteri spre judecătorul suprem și judecătorul de pe pământ), când poruncitoare, cazonă către confrații săi jurnaliști prezenți în platoul dominat de o Sorină, o moderatoare de regulă țâfnoasă, acum redusă la tăcere, când confesive, când lacrimogene, când cu ochii sticloși, aparent hăituit dar nelăsându-se hăituit de întrebări.
”Nu vă dau explicații vouă și nici telespectatorilor” , a spus Turcescu și eu încep să îmi pun întrebări cât de credibile au fost emisiunile sale, cât de nedirijate au fost întrebările sale și cât din presiunile serviciilor secrete ale armatei care l-au plătit au fost prezente în temele abordate. Disprețul față de telespectatorii săi prin neacordarea niciunei explicații mi se pare anormal pentru un jurnalist care se consideră deontolog, extrem de onest și, din onestitate, s-a grăbit după patru ani și jumătate să se devoaleze că este sub acoperire.
Cât de normală este dezvăluirea și autodenunțarea? Cât de reale sunt documentele prezentate de Turcescu? Cât de normal a fost compotamentul într-o emisiune realizată în direct? Ciudat este că Turcescu se dezvăluie pe sfert tocmai acum când primul timonier al țării Traian Băsescu și-a luat inima în dinți și, după ce a semnat pe lista lui Cristian Diaconescu, a semnat și pe lista eternei Elena. ”Este mai deșteaptă decât Ponta”, va declara el de sub papucul Elenei cu gândul firesc că dacă ea va deveni președinte el își va împlini visul, precum Putin, de a ajunge prim ministru al unei țări. Și președintele a sărit să semneze lista după ce a văzut ”Cântarea României” de pe stadionul național, unde Victor Ponta și-a sărbătorit cu fast lanasarea candidaturii și ziua împlinirii celor 42 de ani de maturitate.
În rest, Iohannis a rostit fulminantul discurs de 5 minute din care am rămas cu unica informație, că a obținut peste două milioane două sute de mii de semnături pentru ca el să reprezinte din noiembrie România. Ba, am mai rămas cu ceva de la el, cu ceea ce știm cu toții, că destul cu vorbăria și să trecem la fapte. Procurorul Monica Macovei a promis că va avea grijă de justiția și securitatea României. Meleșcanu renunță la șefia Serviciului important pentru națiune și, la rugămintea societății civile, va candida și el la tronul României. În rest, nimic important, adică inundații catastrofale și fără precedent la Orșova și Eșelnița, cea mai mare rezervație mulinologică din Europa de la Rudăria (Eftimie Murgu) este pe cale de dispariție, vestita cascadă de la Paralela 45 s-a înecat în șuvoaiele greu de anticipat ale micuțului pârâu din zonă. Așa încât să ne concentrăm asupra lui Turcescu.Ro.
De ce și-o fi ales tocmai acum momentul dezvăluirilor, când se vorbește despre un candidat la președenție care ar fi fost agent sub acoperire? Doar pentru că s-ar fi aflat în incompatibilitate de sub acoperirea sa să își dea în gât un coleg care nu mai este sub acoperire? Fiecare își are prețul său, dar al lui Turcescu (bine că nu l-a chemat Românescu) este ridicol de mic pentru cât de mare se dădea. Sau este cacialmaua unui jucător care se simte din ce în ce mai departe de imaginea pe care a avut-o în urmă cu câțiva ani…
