Strategia stării de Sănătate Deplină. Respiraţia corectă – factor de sănătate (2)

Strategia stării de Sănătate Deplină. Respiraţia corectă – factor de sănătate (2)

- in EDITORIAL 3, Locale
0

Respiraţia profundă se practică în poziţiile următoare : stând în picioare, în mers, şezând sau întins. Indiferent de poziţie, exerciţiile de respiraţie se fac ţinând cont de următoarele indicaţii :

  • Scoateţi-vă bijuteriile, ceasul şi ochelarii, lărgiţi-vă cureaua şi gulerul ;
  • Exersaţi, de preferat, în aer liber sau lângă o fereastră deschisă ;
  • Alegeţi ca moment de exersare, dimineaţa după trezire şi seara înainte de culcare ;
  • Femeile însărcinate şi persoanele cu febră sau hemoragie internă nu trebuie să practice aceste exerciţii ;
  • Ţineţi coloana dreaptă şi partea posterioară a gâtului întinsă prin tragerea bărbiei în piept;
  • Menţineţi umerii lejeri, relaxaţi şi coborâţi în timpul şedinţei ;
  • Ţineţi gura închisă, limba apăsată pe cerul gurii ;
  • Concentraţi-vă atenţia spre interior, vizualizând mental regiunea ombilicului şi organele din spatele acestuia ;
  • Alegeţi ca loc de exersare unul lipsit de zgomote puternice, eventual folosiţi dopuri pentru ureche;

Armonia minţii şi a respiraţiei este cheia fundamentală a exerciţiilor de respiraţie şi a controlului energiei.

Controlul respiraţiei se realizează în 4 etape :

  1. Inspiraţia se începe printr-o inhalare lentă, cu nările larg deschise, întinzându-vă diafragma în jos şi lăsând abdomenul să se umfle ;
  2. Reţinera respiraţiei, chiar şi pentru o perioadă scurtă (3 secunde), are beneficii terapeutice asupra tuturor celulelor din organism. Cantitatea de dioxid de carbon creşte în sânge şi comandă automat centrului respirator o respiratie pulmonară activă. Respiraţia profundă restabileşte echilibrul natural dintre ramurile simpatică şi parasimpatică (pneumogastrică) ale sistemului nervos, ca şi formă eficientă de terapie preventivă împotriva stresului şi a tensiunii existenţiale.
  3. Expiraţia se începe pe nări sau pe gură, menţinând limba apăsată pe cerul gurii, golind plămânii (începând cu partea superioară şi continuând cu partea inferioară). La final trageţi spre interior peretele abdominal. Această contracţie finală a abdomenului comprimă şi organele interne şi le goleşte de cantitatea excesivă de sânge pompată în ele pe timpul inspiraţiei. Pe vreme rece şi uscată expiraţia se realizează doar pe nări.
  4. Pauza de 2-3 secunde se realizează atunci când plămânii s-au golit de tot, închizând glota, pentru a permite peretului abdominal şi diafragmei să se relaxeze din nou, apoi reîncepeţi respiraţia.

La început, plămânii dumneavoastră, diafragma, abdomenul şi sistemul circulator se vor împotrivi rigorilor acestei respiraţii corecte, neglijate mult timp. Cu timpul veţi respira profud diafragmatic în mod regulat. Cel mai important este concentrarea regularităţii ritmice a celor patru etape.

Dietofitoterapeut

Ing. Jean Cohen-Vida